Pe 15 iunie – sau mai degrabă pe 16 iunie, pentru că în acest an 15 a căzut într-o zi de duminică – declarațiile de avere ale aleșilor locali și naționali trebuiau să fie urcate pe site-urile instituțiilor și să fie accesibile tuturor.

O decizie a Curții Constituționale a României (CCR), din 29 mai, a anulat însă această obligație și, odată cu ea, chiar esența transparenței publice, așa cum au considerat și unii dintre liderii politici locali.

Câteva dintre cele mai importante voci politice locale s-au arătat indignate de decizia CCR. Unii au preferat să reposteze mesajele altor colegi de partid pe tema acestei decizii care a șocat, la acel moment, societatea românească, așa cum a făcut liderul AUR, Dan Artimon (vezi AICI).

Alții au precizat, succint, că nu sunt de acord cu decizia instanței constituționale, cum a procedat europarlamentarul Gheorghe Falcă (vezi AICI), ori au vorbit despre importanța transparenței și necesitatea ca această decizie să fie corectată prin Parlament, cum a făcut prefectul Mihai Pașca (vezi AICI).

Mai activi decât cei menționați anterior pe rețelele sociale, mai radicali în ultima vreme și cu discursuri mai apropiate de ceea ce vor românii să audă, primarul PNL Călin Bibarț și parlamentarul PSD Mihai Fifor, liderul social-democraților din Arad, au mers mult mai departe și, după o serie de argumente, au declarat că vor continua să își facă publice averile. Un gest de „jos pălăria”!

Dacă Mihai Fifor nu a precizat unde va fi publicată averea sa (citeşte AICI)– în condițiile în care site-ul Camerei Deputaților nu mai are această obligație – și ne gândeam că nu o va mai face din acest an, Călin Bibarț a anunțat, într-un scurt videoclip urcat pe Facebook (pe care îl puteți accesa AICI), că declarația sa de avere și cea de interese vor fi urcate, în continuare, pe site-ul Primăriei Arad.

„Eu le voi publica în continuare pe site-ul primăriei și aș face un apel către toți demnitarii din România să facă acest gest. Nu mai este obligatoriu, dar nu ne poate împiedica nimeni să facem publice, în declarațiile de avere, aceste date, pentru a arăta că am înțeles votul românilor (…)”, a precizat, printre altele, primarul Călin Bibarț, în timp ce Mihai Fifor a afirmat că „Transparența nu e negociabilă. Este un principiu de bază al oricărei democrații funcționale, pe care îl asumi atunci când accepți o poziție de demnitate publică sau o funcție publică”.

Alte figuri politice importante din Arad nu s-au aplecat deloc asupra subiectului, deși acesta a fost pe buzele tuturor la finalul lunii mai. Au lipsit postările pe temă și în cazul președintelui USR Arad, Adrian Wiener, al liderului UDMR Arad, Peter Farago, dar și al președintelui CJA, Iustin Cionca.

Obligația privind declarațiile de avere – valabilă până la 12 iunie

Luni, 16 iunie, ar fi trebuit să fie termenul limită până la care declarațiile de avere și de interese ar fi trebuit urcate pe site-urile instituțiilor și puse la dispoziția celor interesați să vadă cum o duc cei pe care i-au votat, ce funcții publice ocupă și ce interese au. Ca urmare a deciziei CCR, această obligație a dispărut. Cei vizați trebuie doar să completeze până la 16 iunie declarațiile de avere pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI).

Obligația de a publica veniturile soților a dispărut complet în noua formulă.

„Reamintim faptul că luni, 16 iunie 2025, este termenul limită până la care persoanele prevăzute de Legea nr. 176/2010 pot depune declarațiile de avere și de interese anuale, având în vedere că termenul prevăzut de lege (15 iunie) este o zi nelucrătoare. Declarațiile de avere și de interese se completează și se depun exclusiv în format electronic, cu semnătură electronică calificată, prin intermediul platformei e-DAI (https://integritate.eu/edai/)”, se arăta recent într-un comunicat ANI.

Trebuie precizat, însă, că până la 12 iunie – data publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial – obligația de a completa și publica declarațiile de avere pe site-urile instituțiilor era în vigoare, fapt indicat de ANI în comunicatul său (vezi AICI).

Ca urmare a publicării în Monitorul Oficial, ANI nu mai este obligată să facă publice aceste averi, așa că transparența, când vine vorba de veniturile aleșilor, a devenit istorie.

Puterea exemplului, doar în declarații?

Speram, vag – recunoaștem – dar tot speram că liderii politici locali care s-au arătat împotriva deciziei CCR își vor face publice averile, așa cum au anunțat pe Facebook, iar această acțiune va fi încă un motiv de mândrie online.

Am fost chiar încântați, la final de mai, să vedem reacția promptă și fermă a lui Călin Bibarț și a liderului PSD Mihai Fifor și am crezut că puterea exemplului lor îi va determina și pe ceilalți lideri locali – care au ocolit subiectul sau au criticat doar decizia CCR – să procedeze la fel.

Au trecut două zile de la expirarea termenului, iar lucrurile stau astfel: declarația de avere completată a deputatului Mihai Fifor a fost urcată pe site-ul Camerei Deputaților pe 11 iunie (vezi AICI), chiar înainte ca decizia CCR să fie publicată în Monitorul Oficial și obligația să dispară.

Pe site-ul Primăriei Arad nu am găsit declarația de avere a primarului Călin Bibarț completată în 2025. Cea mai recentă este din 2024 (vezi AICI).

Dacă Mihai Fifor va continua să își publice averea după 12 iunie 2025 ori dacă aceasta va mai fi urcată pe site-ul Camerei Deputaților – instituție care nu mai are această obligație – și dacă Călin Bibarț va trece cu adevărat la fapte, rămâne de văzut. În cazul deputatului, vom afla la anul, pentru că declarația sa este acum publică; în cazul lui Călin Bibarț, când va decide că e momentul pentru „puterea exemplului”.

Totuși, trebuie menționat că, pe site-ul Camerei Deputaților, nu toți parlamentarii arădeni și-au urcat declarațiile: deputatul Adrian Wiener, de exemplu, nu are completată declarația aferentă termenului-limită 15 iunie 2025, în timp ce Geanina Pistru a completat-o pe 10 iunie 2025.

Cea mai recentă declarație de avere a lui Răzvan Cadar datează din ianuarie 2025, la scurt timp după ocuparea funcției de deputat. În aceeași situație este și deputatul Dan Artimon, cu declarația completată pe 21 ianuarie 2025.

Niciunul dintre senatorii de Arad – nici Glad Varga, nici Teofil Parasca, nici  Răzvan Anghel – nu avea, la momeul redactării materialului, completată declarația aferentă termenului-limită 15 iunie, obligație care a existat până la 12 iunie. Cele mai recente declarații datează de la începutul mandatului (decembrie şi ianuarie 2025).

UPDATE. Parlamentarii în regulă, ANI cu viteza melcului

Senatorul Glad Varga ne-a informat, după apariţia acestui material, că declaraţia sa de avere a fost completată încă din 13.06.2025 (ne-a oferit şi un printscreen pe acest subiect, pe care îl puteţi vedea mai jos) şi că e convins că toţi colegii săi parlamentari au completat declaraţia, în condiţiile în care aceştia sunt atenţionaţi de mai multe ori de către funcţionarii din Parlament, problema fiind cel mai probabil la viteza de operare cu care aceste acte au fost urcate pe site de către Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

Pe siteul ANI, declaraţie de avere şi interese a senatorului de Arad, Glad Varga, apare ca şi completată în 17.06.2025 (print screen mai jos) şi e vizibilă pe site doar de astăzi, 18.06.2025.

La Consiliul Județean Arad, ultimul val de declarații de avere, conform site-ului, este din 17.01.2025, adică de pe vremea când publicarea lor era o obligație legală. Cea mai recentă declarație a lui Iustin Cionca datează din 24.04.2024.

Cea mai recentă declarația de avere a lui Gheorghe Falcă se găsește pe site-ul Autorității Electorale Permanente și datează din 15.06.2024 (vezi AICI), iar cea mai recentă declarație de interese, pe site-ul Parlamentului European – datată 18.09.2023 (vezi AICI).

Cea mai recentă declarație de avere a prefectului Mihai Pașca este pe site-ul ANI și datează din 28.05.2024, de pe vremea când era secretar de stat în Ministerul Justiției. Poate fi descărcată de AICI.

Pe scurt, doar Mihai Fifor și Geanina Pistru, dintre politicienii verificați de noi, și-au publicat declarația de avere după decizia CCR.  

Mai jos puteți vedea/citi postările făcute de politicienii locali la momentul la care decizia CCR era un subiect fierbinte.

Călin Bibarț: „Eu le voi publica în continuare pe site-ul primăriei”

Aceasta este declarația făcută de primarul Aradului, Călin Bibarț, într-un video postat pe Facebook, la final de lună mai:

„Bună seara! Am văzut acum, de curând, decizia Curții Constituționale prin care noi, demnitarii, nu mai trebuie să trecem în declarația de avere veniturile soției, ale copiilor și averile care sunt pe ceilalți membri ai familiei.

Nu vreau să o comentez, dar nu cred că e un semnal bun în societatea românească. În ceea ce mă privește, voi completa declarația de avere ca și până acum, trecând toate veniturile și ale soției și averile pe care le avem, pentru că eu cred că este un gest de normalitate și de transparență.

De asemenea, am înțeles că nu mai trebuie să se publice pe site-ul Agenției Naționale de Integritate aceste declarații de avere. Eu le voi publica în continuare pe site-ul primăriei și aș face un apel către toți demnitarii din România să facă acest gest.

Nu mai este obligatoriu, dar nu ne poate împiedica nimeni să facem publice în declarații de avere aceste date pentru a arăta că am înțeles votul românilor din acest an și cred că este un lucru de minimă decență pe care îl putem face. De aceea, din respect pentru arădeni, eu fac publice toate datele, că nu avem nimic de ascuns. O seară bună!”

Mihai Fifor: „E dreptul românilor de a ști cine îi conduce, ce avere are și ce interese reprezintă”

Acestea sunt cuvintele parlamentarului Mihai Fifor, la scurt timp după decizia CCR:

„Am respectat întotdeauna deciziile instanțelor din România și voi continua să o fac fără ezitare. Pentru mine, statul de drept și autoritatea Curții Constituționale sunt repere fundamentale într-o democrație funcțională.

Dar tocmai pentru că le respect, nu pot să nu remarc faptul că pare că cineva se joacă, insistent, cu focul pe lângă butelie. Altfel, cum să înțelegi decizia de astăzi a CCR, prin care se contestă însăși esența transparenței publice: obligația ca declarațiile de avere și de interese să fie publice?

O decizie care riscă să arunce în aer încrederea cetățenilor, nu doar în instituții, ci și în întreaga clasă politică, și să alimenteze suspiciunea că se pregătește o nouă manevră pentru a eluda transparența în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.

Transparența nu e negociabilă. Este un principiu de bază al oricărei democrații funcționale, pe care îl asumi atunci când asumi o poziție de demnitate publică sau o funcție publică. Tocmai de aceea, cred că este imperativ ca Parlamentul să intervină de urgență, pentru a corecta această breșă legislativă și a garanta, prin lege, dreptul românilor de a ști cine îi conduce, ce avere are și ce interese reprezintă.

Pentru că da, parcă cineva vrea, cu tot dinadinsul, să adâncească și mai mult criza de încredere în instituțiile fundamentale ale statului și în clasa politică în ansamblul ei. O criză care, dacă este alimentată repetat, poate avea consecințe extrem de periculoase pentru stabilitatea democratică a României, așa cum s-a văzut în lunile din urmă.

Respectul față de cetățeni începe cu transparența. Iar cine fuge de ea nu are ce căuta în funcții publice. Eu, unul, voi continua să îmi fac publice declarațiile de avere și de interese.
#PSDArad”

Mai jos puteți vedea ce a repostat Dan Artimon imediat după decizia CCR:

Aceasta este postarea europarlamentarului Gheorghe Falcă:

Mihai Pașca a comentat și el pe Facebook decizia CCR pe 30 mai 2024:

Ceilalți doi importanți lideri locali, președintele USR Arad, Adrian Wiener, și președintele UDMR Arad, Peter Farago, nu au avut nicio postare pe tema șocantei decizii a CCR, nici la momentul deciziei, când mare parte din societatea românească a luat poziție publică, nici în urmă cu o săptămână, când CCR și-a făcut publică motivarea deciziei (vezi AICI) luate la final de mai.

Scurtă istorie a deciziei CCR din 29 mai 2025

Reamintim cititorilor că, pe 29 mai 2025, Curtea Constituțională a decis că declarațiile de avere și interese nu mai pot fi publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe paginile online ale altor instituții publice, iar aceste declarații nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor.

Decizia CCR din 29 mai a fost publicată în Monitorul Oficial în 12 iunie 2025 și a fost catalogată drept de natură să pună sub semnul întrebării transparența averii demnitarilor la începutul și finalul mandatelor, un element major în lupta împotriva corupției din ultimii 20 de ani.

În mai, Agenția Națională de Integritate – instituția care centralizează și verifică declarațiile de avere – spunea că decizia CCR încalcă angajamente internaționale asumate de România în ultimii 20 de ani și că 12 milioane de declarații vor fi anulate.

Tot atunci, președintele României, Nicușor Dan, spunea că: „Decizia surprinzătoare a Curții Constituționale anunțată astăzi este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice. Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate. În cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate.”

Care au fost motivațiile CCR pentru decizia din 29 mai?

CCR a declarat neconstituționale trei articole din legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice (Legea 176/2010), care modifică Legea de funcționare a Agenției Naționale de Integritate (Legea 144/2007).

CCR consideră că declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere, angajează răspunderea penală doar a autorului declarației, care nu poate fi făcut răspunzător pentru fapta/declarațiile altei persoane, cum ar fi soțul, soția ori copiii, și a considerat că publicarea declarațiilor încalcă articolul din Constituție privind protecția vieții intime, familiale și private.

Decizia Curții nu se aplică însă retroactiv pentru declarațiile de avere publicate deja pe pagina ANI, ci doar pentru cele ce vor fi depuse de acum la Agenția Națională de Integritate.

Citește și:

Motivarea Curții Constituționale pentru anularea alegerilor: proces electoral viciat, manipulare evidentă a votului (Vezi documentul oficial)

Nicușor Dan: „Decizia CCR este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice”