sâmbãtã, 25 mai, 2024

Special Arad Logo

    Enola Day – Biserica și politica

    de Lajos Notaros | 5 octombrie 2023, 7:30 AM | Opinii | Recomandările editorilor

    7

    (foto: Wikipedia: Dacian Sacred Fire ceremony)

    Apropoul este cunoscut în Arad – Biserica Ekklesia (detalii aici). Plus, tot la Arad, scandalul din jurul filmului despre Arsenie Boca. Tema este sensibilă, dar, dacă ne luăm în serios, nu putem trece pe lângă ea de parcă nu ar fi ceva important și cu profunde consecințe pentru viața comunității.

    Înainte de toate să stabilim cadrele. Istorice și statistice.

    Conform Constituției, în România zilelor noastre, nu există o religie de stat, biserica fiind o instituție autonomă, iar statul fiind laic. Știm cum am ajuns aici, în fond este vorba de modernizare, un lung proces prin care biserica și statul au fost separate, înainte de toate în Europa, ca în cele din urmă majoritatea țărilor din lume să urmeze exemplul. Nu și țările arabe, acolo unde islamul rămâne un factor politic determinant, resimțit, de altfel, ca o amenințare în Europa. Și nu numai.

    În România, situația este mai specifică, ținând cont de deosebirile până astăzi existente dintre așa zisele teritorii istorice, înainte de toate Muntenia, Moldova și Transilvania. Apoi mai este și perioada comunistă, o vreme în care Biserica a fost, cel puțin la început, considerată ca principala opoziție la noua orânduire, asigurând acesteia astfel un reviriment compensatoriu în perioada din ultimele decenii, hai să le numim postcomuniste.

    catedrala mantuirii neamului si casa poporului captura video

    Cert este că, așa cum ne spun statisticile, chiar dacă ele nu pot fi luate ca atare, ci mai mult orientative, suntem cea mai religioasă, ca să nu zic bisericoasă țară în UE, și ne aflăm printre primele zece țări în lume din acest punct de vedere. Pentru comparație ajunge doar să vedem că în cele mai puțin „religioase” țări europene – Suedia, Cehia, Mare Britanie – șapte oameni din zece se declară nereligioși, în timp ce la noi această cifră nu reușește să „nască” nici măcar un om. Dar suntem cei mai bisericoși și în lumea ortodoxă, doar o singură țară ne întrece: da, ați ghicit: Moldova!

    În România, desigur, factorul determinat este ortodoxia. După datele recensământului din 2022, aproape 84% dintre români s-au declarat ortodocși. Urmează catolicii, mai puțin de 4%, reformații cu trei și, surpriză, penticostalii, mult peste doi la sută. În cifre asta înseamnă: 16 milioane ortodocși, aproape 1 milion catolici, șase sute de mii reformați și aproape patru sute de mii de penticostali.

    Religiile din Romania 2011

    Biserica Ortodoxă, în mod evident, domină „piața”, celelalte Biserici în scădere de credincioși se descurcă și ele cum pot, singura în creștere exponențială fiind ce penticostală, cea care în ultimele trei decenii și-a dublat numărul aderenților. În România postdecembristă se construiesc în medie 90 de biserici pe an, majoritatea ortodoxe și neoprotestante, numărul total construit din 89 încoace fiind de peste 2000. Din acest punct de vedere suntem lideri absoluți, să vedem semnificațiile.

    Să reținem de la început că nu este vorba de vreo „spiritualizare” religioasă superioară a românilor, Biserica Ortodoxă, în mod tradițional, fiind una care nu tolerează ieșirea din dogma milenară, neavând o latură „protestantă”. În același timp și tot în mod tradițional are o dimensiune politică bine stabilită, împletirea dintre liderii Bisericii și liderii politici ai statului, chiar dacă mai nou nu se mai poartă, fiind oarecum de la sine înțeleasă.

    Neavând această „ieșire” protestantă, românii nemulțumiți de ce le oferă ortodoxia (credința adevărată, corectă) s-au orientat, mai ales de la sfârșitul secolului XIX și în mod deosebit în secolul XX, spre confesiunile neoprotestante de sorginte americană. Cu atât mai mult cu cât în acest caz există o dimensiune mai puțin obișnuită pe la noi, cea a „întreprinderii”, a businessului, a afacerii în derulare.

    religii romania

    Altfel spus, prezența atât de activă a bisericilor și cultelor în viața românească, fără pereche în Europa, se explică mai ales prin caracterul practic, protector și avantajos și mai puțin prin efervescența spirituală. Nu de credință și de conștiință vorbim în primul rând, ci de avantajele practice, chiar de câștiguri, profituri pe care ți le poți asigura prin această apartenență. Mai ales dacă faci parte din elita vreunei organizații bisericești.

    Simplu spus, în România este o afacere să fii un personaj important în vreo confesiune. Desigur, sunt diferențe între ierarhia ortodoxă, în care poți ajunge doar prin mecanismele tradiționale, stabilite de-a lungul secolelor și cele neoprotestante, cele care, funcționând chiar ca niște întreprinderi, permit mișcări bruște în funcție de situație, exact ca în lumea afacerilor. Biserica Ortodoxă are o elită centrală, chiar dacă națională, ceilalți fiind nevoiți să se subordoneze. La fel se întâmplă și la catolici și protestanți, mișcările aici fiind supervizate de o conducere de vârf și care, spre deosebire de ortodoxie, în cele mai multe cazuri, se află în afara țării.

    În cazul neoprotestanților, acest control nu funcționează, dacă nu ești mulțumit cu ce se întâmplă în comunitatea de care aparții și ai spirit antreprenorial, îți formezi o nouă „adunare”, te pui în frunte și gata, s-a născut o „biserică” nouă, așa cum am văzut asta în cazul bisericii Ekklesia din Arad.

    Altfel, nițel mai pretențios spus, religia în România zilelor noastre – ca de altfel mai mult sau mai puțin peste tot unde e vorba de biserici-instituții – are prea puțină latură „transcendentală”, spirituală, acea dimensiune invocată mereu de pe amvon, fiind vorba mai mult de profit decât de credință, de câștig decât mântuire.

    Biserica zilelor noastre nu mai este stat în stat, ci o afacere pe o piață imposibil de controlat de către stat. Și atunci, statul, politicul ce să facă, nu-i așa, se duce și el la piață. Să cumpere sprijin la preț redus…

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Domnului Lajos Notaros, afirmatia dumneavoastara cum ca: „Și atunci, statul, politicul ce să facă, nu-i așa, se duce și el la piață. Să cumpere sprijin la preț redus…”, nu este corecta . In Arad s-au dat cu titlu gratuit terenuri in Sanicolaul -Mic, in Subcetate, acum afla ca s-au mai acordat tot cu titlu de folosinta gratuita o suprafata de 35.000 metrii patrati, tot cu titlu de folosinta gratuita, a fost acordata spre folosinta gratita cinematograful „Dacia „, vi se pare „pret redus” ? Mie ca cetatean al Aradului care sunt instiintat de guvern ca urmeaza majorari de preturi prin majorare de TVA , mariri de TVA datorate fondurilor insuficiente la bugetul de stat, acordarea unor asemenea privilegii, „folosinta cu titlu gratuit” vi se pare corecta? Eu ca cetatean al acestei tari de ce nu am dreptul la „folosinta cu titlu gratuit” al casei/apartamentului, a automobilului si a altor bunuri pe care le detin si sunt nevoit/obligat anual sa platesc impozite si taxe catre primarie pentru bunuri care imi apartin prin CUMPARARE si pentru care la momentul cumpararii am am platit taxe si impozite ca sa nu mai vorbim de impozitele platite pe salariu din care mi-am platit bunurile . Deci pentru omul de rand, taxe/impozite pe salariu + taxe impozite pentru bunurile achizitionate din salariu + taxe si impozite catre primarii pentru a beneficia de dreptul de folosinta asupra bunurilor achizitionate din propriile tale venituri (ati mai auzit o mai mare tampenie ?) . In schimb minoritati religioase primesc cu titlu gratuit, spre folosinta, cladiri si zeci de mii de metrii patrati in municipiul Arad. Eu stiam ca de gratuitati beneficiaza batranii, bolnavii si in general persoane care sufera de diferite dizabilitati .

      +9 voturi
      +1
      -1
      • Nu am intrat în amănunte istorice atunci când am spus că la noi au ajuns prin americani.
        Desigur, protestantismul este un fenomen european și care s-a dezvoltat ulterior ca neoprotestantism, cam din secolul XVII-XVIII, în America și în mod deosebit în secolul XIX în SUA. De asta am pomenit de absența protestantismului la ortodocși, protestantismul, pornit de M. Luther, fiind un fenomen în cadrul catolicismului.
        Din acest punct de vedere, da, forme care au dus la baptism au apărut în Anglia și în Olanda, ca disidențe din puritanism, pe la începutul secolului XVII, dar au plecat foarte repede în America tocmai de teama persecuției din Europa. Astfel că baptismul, așa cum apare astăzi, este o creație a spiritului american.

        0 voturi
        +1
        -1
    2. Ei au primit gratuit iar noi platim! Impozitele, taxele le plateste proprietarul/primaria adica, noi!
      Si totusi…ce putem face, care e solutia sa se faca “curatenie” in acest oras, in aceasta tara?!
      Cu o lege electorala facuta pe genunchi de emanatii formati in economia/justitia comunista deveniti democrati din condei si cu magistratii de aceeasi sorginte…mamaliga greu va devini popcorn…

      +4 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    9 + 7 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.