Enola Day: Atacul la chipul cioplit al civilizației occidentale

    de Lajos Notaros | 11 iunie 2020, 7:24 AM | Opinii | Recomandările editorilor

    10

    Și care este de jumate de mileniu cel al rasei albe, cu rădăcini europene, cuceritoare și dominatoare cu pretenții de universalitate.

    A susține în aceste circumstanțe că revolta pornită din SUA – și care se globalizează rapid în conformitate cu noile posibilități de comunicare și acțiune – se datorează accidentului nefericit în care un polițist alb a omorât un om de culoare bănuit de activități interlope este asemănătoare cu afirmația că primul război mondial a izbucnit datorită asasinării lui Franz Ferdinand si a soției sale la Sarajevo.

    Izbucnirile de revoltă socială pornesc mereu de la un prilej nesemnificativ, un eveniment la primă vedere banal, dar care simbolizează pentru cei nemulțumiți cauza nemulțumirii lor generale și atotcuprinzătoare.

    În cazul de față nu este vorba de aceea de un eveniment oarecare din SUA care vorbește de caracterul rasist al societății americane, ci de nemulțumirea mult mai profundă care mișcă lumea de decenii bune, de fapt de la terminarea celui de al doilea război mondial, de când societățile colonizate de Europa au devenit independente și au pornit pe o cale proprie de dezvoltare.

    Și care, toate, fără excepție, au avut în centrul ideologiei lor contestarea imaginii SUA, de stat al democrației și al bunăstării în expansiune. Începând cu războaiele din Coreea, Vietnam și Cambodgia, cu intervențiile americane oriunde unde se punea în discuție valorile și hegemonia ei planetare după prăbușirea sistemului mondial de tip sovietic. Iar mai nou cu acele forțe, mai ales ale lumii islamice, care și-au făcut un scop în sine în distrugerea hegemoniei occidentale simbolizate de ceva ani exclusiv de SUA. Fără să mai vorbim de războiul economic declanșat chiar în zilele trecute între țara condusă de Trump și China.

    De aceea nu este deloc întâmplător că evenimentele de acum au fost „aprinse” de comunitatea afro-americană. În fond, în absența băștinașilor amerindieni, ei simbolizează originea trădată a statului american, cel care a devenit dintr-o colonie britanică o putere hegemonică, prima cu pretenții planetare. Aduși ca sclavi încă de la începuturile erei coloniale, contribuind prin munca lor la câștigarea independenței și puterii americane, au fost ținuți legal în sclavie, într-un mod unic și compromițător pentru țara care se promova ca fiind a libertății, până la sfârșitul secolului XIX, după care au început un proces lung de emancipare care nu s-a terminat nici până astăzi.

    Tot așa, nu este deloc întâmplător atacul la simboluri, inclusiv la simbolurile monumentale, statuare ale regimului reprezentat mai nou, perfect caricatural, de către Donald Trump.

    De când este lumea, nemulțumirea izbucnește atacând simbolurile sistemului de putere de care este vorba. Monumentele statuare simbolizează din cele mai vechi timpuri puterea pământească care își atribuie origini divine sau, mai nou, semnificații universale de natură transcendentală, adică dincolo de judecata simplă a omului comun.

    Statuia lui Napoleon din Piața Vendome a fost demontată și montată la loc de câteva ori, în funcție de situația politică, după ce revoluția franceză a distrus monumentele, ecvestre în general, ale regilor vechiului regim. Reforma a început prin îndepărtarea diferitelor statui și imagini din biserici, fără să mai vorbim de nasul Sfinxului, distrus de un lider musulman zelos, se pare, prin secolul XV.

    Dar nu trebuie să mergem atât de departe cu exemplele. Statuile care celebrau victoria proletariatului au dispărut, cu mici excepții, din toate țările comuniste, așa cum au dispărut după 1918 și statuile care simbolizau puterea care stăpânea Transilvania înainte de această dată.

    Cei care acum se simt oripilați de barbaria aruncării statuii lui Edward Colston -îmbogățit din comerțul cu sclavi – din Bristol în râul Avon sau de ordinul de demontare a statuii ecvestre a lui Robert Lee – generalul trupelor confederate care erau împotriva abolirii sclaviei – din Richmond, ar fi bine să se gândească că în acest spirit ar trebui să-i numească barbari și pe cei care l-au urmat pe Martin Luther, pe cei care au orchestrat Revoluția Franceză sau entuziasmul popular care a distrus statuile care simbolizau comunismul pe aici.

    Fără să mai vorbim de iconoclaștii din totdeauna, cei care iau în serios în continuare Porunca a doua din cele zece, cea care spune: Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor și să nu le slujești.

    Problema este ipocrizia exprimată de aceste simboluri, fie că este vorba de monumente, statui sau celelalte înfățișări ale puterii umane care se crede atotputernică și eternă. Falsitatea lor dintotdeauna și care reiese doar atunci când le privești din postura de oprimat și controlat, nefiind tu beneficiarul puterii simbolizate de aceste „producții artistice”.

    Dar este o problemă și mai mare: caracterul iluzoriu a posibilității schimbării naturii umane. A spera, a crede că oropsiții, nedreptățiții de ieri vor fi altfel, nu vor uza de puterea lor împotriva celor fără putere. Că va veni „omul cel nou” care nu va mai face greșelile celui din trecut.

    Trecutul recent ne-a arătat cu vârf și îndesat că cei eliberați din „jugul” omului alb nu învață nimic, preluând, continuând, perfecționând chiar metodele de oprimare.

    Noi, europenii suntem convinși că cel mai mare monument statuar care celebrează caracterul divin al omului și al libertății umane – euro-atlantice, of course – este Statuia Libertății din portul New York, un adevărat simbol al culturii occidentale.

    Nici pe departe. De fapt nu este nici măcar pe locul doi, acolo unde se află o statuie a lui Buddha din China. Da, aceea China care a reușit din nou, ca de atâtea ori în istoria sa, o sinteză spectaculoasă dintre comunism și capitalism.

    Însă pe primul loc se află o statuie a unui politician indian legat de câștigarea independenței indiene, apropiat lui Ghandi, și numit Monumentul Unității, desigur în India.

    Înaltă de 240 de metri, aproape de trei ori cât jalnicii 90 de metri din New York, înălțime depășită cu 60 de metri și de Buddha din Templul de Primăvară din China.

    Ambele au fost înălțate în ultimele două decenii, Monumentul Unității acum doi ani, amândouă simbolizând revanșa pe care o dorește fosta lume colonială a Europei.

    Ideologia șmecheră și lâncedă a corectitudinii politice nu va ajunge: cultura și civilizația occidentală trebuie să se reinventeze, renunțând la ipocrizia ei istorică sau va fi înghițită de lumea pe care a descoperit-o și a cucerit-o în speranța că va fi slujită de ea până la sfârșitul vremurilor.

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Domnule profesor, de data aceasta sunt in totalitate de acord. Traim vremuri atat de stupid orientate incat nu mai stii ce sa crezi. Va dau un singur exemplu recent. Monumentul mamorial al regimentului 54 Massachusetts a fost vandalizat de protestatarii BLM. Ironie: era un regiment format aproape in totalitate din oameni de culoare. O lume nebuna…

      +7 voturi
      +1
      -1
    2. Evenimentele recente pot fi explicate și așa. Părerea mea (neargumentată) este că suntem într-o criză determinată de deficitul de democrație și mai exact de insuficiența mecanismelor democratice. Sistemele politice actuale, în special din țările puternic industrializate nu mai reușesc să asigure nici măcar aparențe de democrație. În timp ce democrația înseamnă administrarea cetății în acord cu interesul public prin mecanismul delegării, sistemele politice actuale nu sunt decât mecanisme de protejare a unei oligarhii în dauna interesului majorității. Valori ca egalitatea de șanse, competiția liberă și corectă, utilizarea responsabilă a resurselor în acord cu interesul generațiilor viitoare, justiția, principiile de drept, dreptatea, securitatea, libertatea, independența etc. au ajuns simple declarații fără niciun fundament în viața de zi cu zi.
      Tot mai mulți oameni sunt nemulțumiți de faptul ipocrizia mincinoasă și tupeistă a sistemelor politice. Seriozitatea, competența, corectitudinea, generozitatea, iertarea, solidaritatea nu mai sunt decât niște piedici, că rețeta succesului este dată de un indicator financiar, de bani … de bani nemunciți, furați, escrocați, luați cu japca de la fraieri sau doar moșteniți. Bani necesari traiului, confortului, securității. Bani pe care majoritatea nu-i va avea niciodată fiindcă sistemul exclude pe oricine altcineva de la bani care nu-i are deja (excepție politrucilor care se îmbogățesc din comisionarea resurselor publice).
      Accesul la serviciile publice este diferențiat în funcție de forța financiară. Accesul la resurse necesare dezvoltării economice este rezerva, la nivel de națiuni, doar statelor bogate – cele sărace fiind tot mai adesea silite să-și cedeze pe bani de nimic propriile resurse (în jocul și cu complicitatea clasei politice).
      În mod evident avem o dublă măsură. Un set de reguli pentru pulime/țările proaste (din care facem și noi parte) și altele pentru plutocrația politică și economică.
      Avem în loc de democrație o imensă ipocrizie.

      +5 voturi
      +1
      -1
        • Dar ganditi-va cati din cei care manifesta impotriva unui sistem discretionar vor cu adevarat competitie, competitivitate, responsabilitate, meritocratie, justitie egala pentru toti, egalitate de sanse, tratament corect si altele din aceeasi categorie a valorilor democratice, ale statului de drept?
          Perversiunea sistemelor actuale simulatoare de democratie consta in aceea ca au gasit si rafinat cate un privilegiu pentru mai toti membrii societatii, privilegii marunte, meschine, penibile, privilegii care speculeaza frica, lasitatea, necompetitivitatea?
          Traim intr-o lume a castelor, una medievala. Avem aceiași seniori de mosie (sefi de partide politice, politicieni omniprezenti si de neinlocuit), avem arendasi (politicieni de rang secund, prieteni si afaceristi simpatizanti de partid), avem tarani liberi (micile afaceri – liberi sa riste tot pentru a-si plati darile si cateodata pentru a-si permite mici simboluri licitoare de prosperitate), avem iobagi, slugi, sclavi (angajati blocati in jocul economic care nu-si permit mai nimic – care mai pot evada, rar, in alte tari), avem batausi, hoti, escroci si infractori impartiti in 2 categorii: cei liber-profesionisti si batausii statului (armata, politie, justitie).
          Avem acelasi mecanism suveran si discretionar de acordare a sinecuri, de mosii, de functii si privilegii, dincolo de orice mecanism concurential si dincolo de orice responsabilitate.
          Si, intr-o masura mai evidenta sau mai ascunsa, fiecare din noi crede ca va pierde niste privilegii (in logica fricii, a urii, a judecarii si condamnarii celuilalt) si cei care nu au niciun privilegiu traiesc cu speranta ca vor ajunge sa aibe. Cum vom reusi noi sa renuntam la niste minciuni si sa ne adunam in jurul unor valori pe care sa nu le negociem cu fiecare caz in functie de ce ne convine pe moment.
          Cum vom fi in stare sa-l intelegem pe cel cu care nu suntem de acord? Cum vom reusi sa ne comportam ca oameni si NU ca niste vaci – asa cum o facem in realitate?
          Fiecarei organizatii profesionale i s-a dat, im mod imbecil, un monopol de autoreglementare, si toate castele astea si-au acordat privilegii si-au reglementat (in spatele unei minciuni: pregatirea profesionala inalta a membrilor) un control strict la accesul in casta si dreptul exclusiv de a-si judeca membrii. Dvs. ca profesor de istorie ati putea sa faceti o paralele intre organizarea mestesugurilor in bresle ermetice si abuzive si nivelul de dezvoltare al societatii. Ati putea argumenta ca organizatiile astea beneficiare de privilegii, de monopol sunt vinovate de stagnare sociala. Ati putea argumenta necesitatea spargerii monopolurilor. Dar nu o veti face fiindca mai toti cunoscurii dvs. sunt membrii in cate o astfel de casta si nu cred ca vreti sa intrati in conflict cu ei de dragul unor valori filozofice (pt, dvs, democratia si statul de drept nu sunt mecanisme ci curente filozofice abstracte).
          Cati din cei pe care-i cunoasteti au curajul de a o lua de la capat intr-un sistem corect si intr-o competitie libera? Nimeni? 1%? Mai mult? Cat? 3%? Nu vedeti ca toata societatea care urla impotriva unor pensii speciale este impotriva unui mecanism corect si egal pentru toti, ca mai toti suntem beneficiari de pensii speciale si ca in ipocrizia care ne-a deformat grav sufletele, vrem eliminarea pensiilor speciale ale altora si pastrarea poensiilor noastre, tot necuvenite?
          Presa este mass-media, un mijloc de comunicare cu oamenii. Daca comunicarea se rezuma la relatarea unor evenimente si nu la provocarea societatii la atitudine (eventual prin proiecte concrete), cand vom iesi din mizeria in care doar lasitatea, ura si prostia care ne caracterizeaza ne tin?

          +4 voturi
          +1
          -1
    3. Lajos, Ai perfecta dreptate! E oribil ce se intampla aici. Multa ipocrizie! Democratii lui Kennedy sunt in minoritate; partidul democrat a luat-o spre stanga radicala. Si nu toti African American adera la miscarea Black Lives Matter!! Am sa-ti trimit un articol al sotului me despre aceste probleme de aici ! Iti citesc articolele cu multa placere. Esti printre putinii jurnalisti adevarati. Analizele tale politice sunt intotdeauna la subiect si obictive.

      P.S. Un alt exemplu de ipocrizie: Asociatia Nationala A Profesorilor de engleza au propus sa se scoata din curriculum scolilor To Kill a Mockingbird ( Harper Lee) si Huckleberry Finn ( Mark Twain) considerate rasiste. E total absurd!!!! la fel cu demolarea statuilor si schimbarea numelor de strazi!!

      +3 voturi
      +1
      -1
    4. @ Mihaela Cropsey

      „Democratii lui Kennedy sunt in minoritate; partidul democrat a luat-o spre stanga radicala.” Ei nu mai spuneți?! Vaiiii … și „democrații lui Kenedy” vor să instaureze comunismul în „cea mai democarată țară din lume”? Au dat mâna cu dicatatorul Nord Creii și asta vor face cu siguranță. Și asta conform cine? Ideologiilor scuipate de Supremul Gigolo, ce știe foarte bine cum trebuie să tratezi o femeie (în traducere liberă „Apucând-o de floricică”), numit Trompișor?! Dacă democrații sunt pe drum spre radicalizare, atunci unde sunt Republicanii conduși de micul Hitler … ce a atacat cu gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc și batoane, o mare masă de oameni ce-și exercitau în mod pașnic dreptul constituțional de a protesta. Și de ce? Ca Președintele PENIBIL de ARIAN, să facă o poză cu biblia în mână în fața unei biserici baricadate. Adică să producă un Simbol, fals de fapt, cu care să-și manevreze hoardele de spălați pe creiere. Și atunci vă întreb stimată doamnă Cine este mai Radical decât Președintele Radicalilor, ce a împărțit America în două, cei ce-l susțin și DUȘMANII/BAU-BAU cei ce nu-l susțin.
      .
      „Si nu toti African American adera la miscarea Black Lives Matter!!” … fără să încerc să vă jignesc, trebuie să vă spun că degeaba ați citit ce a scris dl Notaros. Am să vă explic de ce. Banul nu are miros, sau culoare politică! Cu alte cuvinte, cei ce sug la țâța puterii, indiferent de culoarea pielii, sau dacă este drept sau nu să protestezi, nu-și vor arăta poziția, de o parte sau alta a baricadei. Aceste Lipitori, se închină doar la bani și indiferent ce tabară invinge ei o să fie acolo, cu gura făcută jgheab, să înhațe țăța prosperității. Fiindcă să fi azi mexican, chinez, japonez, afro american, sau orice alt tip de metis și să nu înțelegi unde este de fapt originea acestei revolte, înseamnă că banii ți-au înhațat rațiunea. Toate cuvântările SUPREMULUI CONDUCĂTOR au fost într-o singură direcție și anume să ațâțe spiritele, adică să dezbine nația ca EL SUPREMUL, CE LE ȘTIE ȘI LE FACE PE TOATE să domnească. A vrut să creeze o situație falsă de amenințare a „visului american”! No! Acum are război pe străzi. A semănat violență, acum are violență. Întrebarea nu era „Dacă o să explodeze butoiul cu pulbere?”, ci „Când o să explodeze?”. No și acum o explodat.
      .
      Și încă ceva stimată doamnă, vă rog să nu veniți să ne spuneți că părerea soțului dumneavoastră este „Adevărul Gol Goluț” și că „El știe să ne spună nouă, celor dezimformați, adevărul despre …”, la naiba, în stilul acelor binefăcători ce umplu FB de gogorițe, că fiindcă mai ne știm și noi cu cetitul și în alte graiuri decât cel al Plaiurilor Mioritice. Dacă dumneavoastră vă aduceți „Lumina” de la Fox-News, o putem face exact la fel și noi, de oriunde am fi pe lume. Doar că nu ne interesează părerea celor de la „Radio Propaganda Trump”.

      --4 voturi
      +1
      -1
    5. Sunt placut surprins sa citesc o analiza “pe concret”a fenomenelor sociale care au ,erupt’in ultima vreme.Foarte multi ne-am ,bagat capul in nisip’ observand doar ce ne convine.Ipocrizia,minciuna cvasi-permanenta,obedienta,teama,s-au strecurat picatura cu picatura in mentalitati.Ne-au fost pusi ,ocheleri pentru cai’.Mai rau este ca unii si-au pus singuri acesti ochelari.

      +5 voturi
      +1
      -1
    6. cauza e una singura : majoritatea oamenilor au mai mult decat merita( popular spus s-a suit scroafa in copac) . cei care au mai mult pe gratis vor si mai mult ca doar e pe grstis si sigur sunt speciali. cei care au mai putin decat merita sunt multumiti ca stiu ca se poate si pierde nu doar castiga. de aceea doar la batranete apreciem viata chiar asa de grea . lacomia si nerabdarea pacate capitale generate de traitul pe ” credit”

      +1 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    0 + 5 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.