luni, 22 iulie, 2024

Special Arad Logo

    „Când angajatorul sare niște etape sau angajatul nu respectă regulile se întâmplă accidente de muncă. Din păcate, prea multe anul acesta” – interviu cu Ecaterina Isac, director ITM Arad

    de Raluca Medeleanu | 19 aprilie 2023, 9:15 AM | Interviuri | Recomandările editorilor

    0

    E deja la ordinea zilei să auzim că mii și mii de oameni pleacă peste graniță, pentru a lucra, în speranța unei vieți mai bune. Dar așa cum românii își îndreaptă privirea către vest, către țări mai înstărite, unde pentru diferite meserii sunt plătiți cu bani mai mulți față de cât ar primi acasă, același lucru e valabil și pentru oameni din țări mai nevoiașe decât România, care văd țara noastră ca pe „tărâmul făgăduinței”.

    Aradul, fiind un oraș de graniță, este și el un magnet pentru diferite persoane care provin din țări din afara Uniunii Europene, care vin la noi în oraș în speranța unui salariu mai atractiv. Îi vedem ca șoferi de taximetre, ca muncitori în fabrici, ori în construcții, în general tocmai în domenii care stârnesc nemulțumiri în rândul concetățenilor noștri.

    Pentru a avea o imagine cât mai clară asupra fenomenului, am realizat un interviu cu directoarea Ecaterina Isac, de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Arad, de la care am aflat că numărul muncitorilor străini s-a chiar dublat după pandemie.

    – După ce s-a terminat perioada de pandemie, care a fost aparte, cum se prezintă situația cu persoanele care vin din alte țări, în afara UE, să lucreze la Arad? E un val mai mare acum?

    – Față de 2021, la noi s-a dublat numărul, dar să nu vă imaginați că e ceva spectaculos. În 2021 au fost cam 1500, acum sunt 3100. Deci, practic, la nivelul acesta discutăm. La noi, fiind județ de tranzit, mulți vin și pleacă mai departe. Nu vin să stea în mod deosebit aici, la noi. Doar cei care sunt aduși din Sri Lanka, India, Pakistan, Vietnam, care sunt aduși efectiv să lucreze la noi, rămân, restul…

    – Deci principalele țări din care vin sunt acestea din Asia pe care le-ați amintit…

    – Da, avem 857, azi, din Sri Lanka angajați în acest moment. Mai sunt din Nepal, 232…

    – În ce domenii vin să lucreze?

    – La multinaționale îi duc mult, în construcții… cam astea. Muncă de jos. Muncă brută.

    – Și cum se procedează? Ei vin în baza unei vize…

    – Da. Prima dată trebuie să meargă la Emigrări, la IGI. Acolo se face prima înregistrare, li se dă aviz de muncă, permis de ședere, iar apoi ajung practic în evidențele noastre. Dar prima evidență, cu câți vin să ceară, este la Emigrări. E adevărat, IGI ne cer nouă datele despre firmele care vor să îi angajeze, ca să vadă dacă nu au fost sancționate pentru – cum se spune popular – munca la negru. În momentul în care firma are o sancțiune, că e amendă, ori avertisment, pentru munca la negru, muncă nedeclarată, ea nu mai poate să aducă personal din afara UE pe timp de 6 luni.

    – Chiar asta urma să vă întreb, așadar vorbim de contracte pe termen determinat. Atât e perioada, 6 luni?

    – Șase luni, nouă luni… li se tot prelungește dacă sunt buni. Depinde. Dar sunt angajați pe perioadă determinată, urmând să se tot prelungească, dacă este cazul.

    – Ați avut semnalate incidente cu astfel de angajați?

    – Puțini au mai venit, au mai făcut reclamații. Dar chiar puțini. Le este greu, că nu cunosc limba. Noi știm. Ne înțelegem cu ei în engleză, dar nu știu ei, așa că probabil le e greu să se exprime. Dar au mai fost și le-am dat sfaturi, i-am mai ajutat pe unii, alții. Văd că încep, încet, încet, să se integreze.

    – Dar practic vorbim de un procent destul de mic de astfel de angajați, din totalul muncitorilor din Arad.

    – Da, chiar nu se compară! De la 129.000 de contracte de muncă la 3000 de contracte e infim.

    Majoritatea ucrainienilor lucrează în multinaționale

    – De când a izbucnit războiul în Ucraina, au început să vină și valuri de refugiați. Cum se prezintă situația cu ucrainenii la Arad?

    – La ora actuală avem 385, până în 400, angajați ucraineni. Sunt puțini. Repet, noi fiind județ de tranzit, mai ales spre vest, nu ne comparăm cu Constanța, unde acolo la doi români e un ucrainean. Noi suntem altfel. Avem alt regim.

    – La noi lucrează provizoriu, apoi pleacă…

    – Da, pleacă mai departe. Sunt și aduși de firme. De exemplu, sunt firme care au și în Ucraina reprezentanță, așa că și-au mutat personal dintr-o parte în alta.

    – Sunt și alte domenii în care mai lucrează ucrainenii?

    – Nu prea. În aceste multinaționale. Și au mai început să intre și în construcții. Dar grosul este în multinaționale.

    – Situații conflictuale cu ei la locul de muncă v-au fost aduse în atenție? Au fost semnalate? Pentru că, din păcate, observăm că există cetățeni care sunt recalcitranți cu șederea lor aici…

    – Nu neapărat. Cu ei nu. Încercăm să-i introducem și pe ei în legalitate, în măsura în care îi depistăm.

    – Cu limba e aceeași problemă sau ei cunosc mai bine limba română?

    – Mulți știu limba română. În general, la noi vin cei care știu limba română. Ei se descurcă mai ușor.

    – Privind în general forța de muncă din Arad, tot auzim că suntem cu șomajul zero, cum ați comenta această situație? Este spre beneficiul municipiului nostru? Este ceva atipic?

    – Șomajul e minus unu, cum spun eu… Pentru angajatori este greu, că nu găsesc forță de muncă. Pe de altă parte, pentru angajați e bine. Cine vrea să muncească, muncește. Are unde. Are o paletă foarte largă de a alege. Numai să dorească. Dar e adevărat că mulți pleacă afară. În țările din vest salariile sunt mai mari, e adevărat. Dar nu compară și timpul de muncă, care este diferit față de ce e afară și condițiile de trai… acolo mai plătești o chirie, acolo stai departe de familie, deci ai mai multe dezavantaje. Acum, fiecare cum alege.

    – Credeți că a rămas mai mult un mit această dorință de a lucra în străinătate?

    – Din punctul meu de vedere, ca părere personală, da. Eu le-aș recomanda și la toată lumea recomand să rămână în țară. Să lucreze aici. Dar fiecare cu deciziile sale.

    – Lumea în general are concepția că dacă merge afară, este mai respectat la locul de muncă…

    – E un miraj, un miraj al vestului. Eu vorbesc de Arad acum – la noi poate să vină oricine, suntem o instituție deschisă. Vine oricine, își spune păsul și îl ajutăm cu tot ce se poate, ce ține de noi, ca să își rezolve problema. Dincolo e mai greu. Nefiind cetățean, neavând aceleași drepturi, nu cred că ar beneficia de același sprijin cum beneficiază aici. Asta e părerea mea.

    – Pe viitor, poate o să ajungă să se diminueze această tendință de a pleca afară?

    – Nu prea cred. Sunt multe firme care racolează oamenii să îi ducă să muncească afară, le promit mereu un trai mai bun… Chiar dacă e ilegal, le cer și comisioane…

    – Sunt ilegale astfel de activități?

    – Da. Noi am închis multe firme. Amenzile sunt la ordinul miliardelor… Dar multe s-au relocat afară și racolează pe Facebook. Însă în anunțuri scrie „caut ajutor la bucătărie”, nu se specifică numele firmei. Apoi, oamenii le plătesc câteva sute de lei comision și vin la noi să-i ajutăm să își recupereze banii, însă nu prea avem cum să îi ajutăm în astfel de cazuri.

    Ecaterina Isac spune că graba este o cauză a accidentelor

    – Vorbind despre activitatea pe care o face ITM pe raza Aradului, auzim adesea despre multe accidente de muncă. Ce ați constatat? Care ar fi o statistică?

    – Anul trecut, am avut 355 de accidente de muncă, din care 18 mortale. Anul acesta, avem numai până acum 100 accidente declarate, din care 6 mortale. Graba este cauza. Alergătura după ceva. Fuga după supraviețuire. Nu știu cum să denumesc chestia asta. Dar se lucrează, așa, cu o grabă, sărim peste etape și atunci se ajunge unde se ajunge. Și din partea angajatorului și din partea angajatului e aceeași poveste. Ba angajatorul nu îi stabilește reguli, nu îl învață, omul nu știe ce are de făcut, se pune la lucru și se accidentează, ba angajatul nu respectă…

    – Am mai observat pe șantierele din municipiu că nu se poartă echipamentele de protecție. În urma controalelor ați dat sancțiuni pe astfel de probleme?

    – Știți cum e? Pentru nepurtarea echipamentelor de protecție este sancționat angajatorul, nu angajatul. Până în 2007, când am intrat în Uniunea Europeană, aveam altă legislație. Atunci, dacă angajatorul făcea dovada că i-a dat echipament de protecție lucrătorului, puteam să-l sancționăm direct pe lucrător, că mai sunt din aceștia care nu poartă. Acum, angajatorul suportă toate consecințele. E adevărat că sunt și situații în care efectiv nu se dă și atunci angajatorul suportă consecința, dar sunt și situații în care angajatorul dă tot echipamentul, există, lucrătorul a semnat de primire că trebuie să-l poarte, iar când se întoarce cu spatele șeful, îl dă jos. Și tot angajatorul suportă consecințele. Știți cum e? E undeva la mijloc dreptatea, e mai complicat așa…

    – O ultimă întrebare, dacă tot vorbim de legistație. Ne puteți informa despre anumite schimbări notabile din ultima perioadă, care ar merita aduse în atenția angajatorilor?

    – În primul rând, știți că s-a modificat versiunea Revisalului, asta practic îi atinge pe toți. Anul acesta s-a modificat și cu semnătura electronică, intrăm și noi în rândul lumii, practic ne digitalizăm, astfel că și angajatorul și angajatul poate să folosească semnătura electronică în anumite situații. S-a modificat și modelul contractului individual de muncă. La fel, modificări s-au adus și la legea dialogului social, pe această temă am făcut și dezbateri, vizavi de Prefectură, în sala 13, la Universitatea Vlaicu, la rectorat. Noi periodic facem întruniri cu angajații, cu angajatorii, cu cine vrea să vină. Astfel că fiecare întreabă, ridică probleme, noi le răspundem și se creează un dialog. Asta e și ideea, că din discuții te informezi unul pe altul: și noi pe ei și ei pe noi. S-au mai modificat și concediile, a apărut concediul de îngrijitor, concediul paternal, cam acestea sunt principalele modificări legislative, de care ne lovim noi. Noi anunțăm, suntem prezenți pe Facebook unde anunțăm. Pe presă tot dăm comunicate cum apare ceva nou, la fel și pe site. Plus că avem relațiile cu publicul. Și la telefon și pe e-mail răspundem. Avem și două persoane care stau în permanență numai cu publicul, plus la celelalte compartimente să nu mai zic. Deci, practic, posibilitatea de informare, pentru toată lumea, indiferent de ce calitate are, există, Slavă Domnului! Numai să vrea să se informeze.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    8 + 5 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.