După o pauză de peste 10 ani, Secția de Arheologie se redeschide cu un suflu nou și instalații de realitate augmentată (Foto + Video)
Secția de Arheologie din cadrul Complexului Muzeal Arad se redeschide publicului larg, vineri, 4 octombrie, după ce timp de 11 ani a fost folosită ca depozit. Acum, ea a fost regândită să întâmpine cerințele actuale, aducând exponatele și întâmplările vechi de mii de ani într-un cadru mai atractiv, inclusiv cu panouri interactive și instalații de realitate augmentată, respectiv o sală imersivă.
Modernizarea secției de la etajul 1 al muzeului, cu intrarea de pe Bulevardul Dragalina, a fost realizată de firmele AGS din București și Clever Solutions Point din Arad, cu îndrumările echipei de arheologi din cadrul Complexului Muzeal Arad (dr. Victor Sava, dr. Florin Mărginean, drd. Ioan Cristian Cirap, Andrei Mărincean, Vlad Murgu, Roberto Tănăsache și Daniel Preda), astfel încât noul și vechiul să se întrepătrundă într-un mod armonios, descoperirile arheologice devenind atractive pentru toate generațiile, de la cei mici, până la adulți.
Deși deschiderea oficială a secției de arheologie are loc vineri, reprezentanții muzeului, alături de cei de la Consiliul Județean (care a realizat investiția din bugetul Județului) au făcut un tur de preinaugurare pentru mass media, pentru a putea capta imagini fără forfota vizitatorilor. De menționat că în acest weekend accesul va fi gratuit, secția fiind deschisă și sâmbătă și duminică, de la ora 09:00 până la ora 17:00.
Ce vor putea descoperi vizitatorii
Turul pornește cronologic, în primele săli fiind dispuse, pe rând, cele mai vechi descoperiri din zonă, din paleolitic, neolitic, apoi din eneolitic.
De exemplu, în cea de-a doua sală putem regăsi diferite obiecte descoperite într-un mormânt vechi de 6500 ani.
„Vase ceramice, cuțite din piatră, topoare din cupru, care arată mult a târnăcoape, dar ele sunt o inovație a acelei perioade, chiar dacă ne vine greu să credem. Sunt obiecte din cupru masiv și suntem undeva la vreo 6500 î.Hr…. Mormintele sunt cele mai utile din perspectiva unui arheolog, pentru că dintr-un mormânt înțelegem efectiv ierarhia socială. Fiecare se înmormânta cu o parte a avutului. Dacă un om era mai avut, firește, se înmormânta cu ce avea. Putem să și identificăm, de exemplu, dacă găsim un mormânt cu un topor, un pumnal și așa mai departe, cu analize antropologice și alte analize, putem să ne dăm seama că era un războinic, sau ce alte îndeletniciri avea în timpul vieții”, a spus arheologul dr. Victor Sava.
Gospodăria din epoca bronzului
În cea de-a treia sală sunt descoperiri din epoca bronzului, adică din perioada 2000-1500 î.Hr., diferite artefacte care redau diferite îndeletniciri, precum prelucrarea metalului, epoca bronzului fiind cunoscută în mod deosebit ca o epocă a inovațiilor în metalurgie. De asemenea, în sală au fost amplasate anumite reconstituiri care ajută vizitatorii să se adâncească mai mult în acele vremuri.
„Am încercat să reconstituim o gospodărie din perioada respectivă (foto sus), cu tot felul de unelte, vase de depozitat sau un război de țesut. Astea sunt de la Pecica, șanțul mare, una dintre cele mai reprezentative așezări a epocii bronzului din zona de vest a României. Chiar cele mai vechi cercetări din preistorie au fost efectuate aici. Mai avem aici, de la Șagu, un cuptor foarte interesant, cu toată tranșa în interiorul acestuia și toate fragmentele ceramice sunt rebuturi care nu au mai fost folosite de comunitatea respectivă și noi, prin vasele respective pe care le vedeți, am încercat să reliefăm de fapt ce iese în urma olăritului”, a mai spus dr. Victor Sava.
Berbecul cu utilitate obscură
Un exponat aparte în sala respectivă este un vas din lut, în forma unui berbec, descoperit la Șagu, despre care arheologul a spus că este unic prin forma aceasta. „Din păcate, arheologia nu are răspuns la toate întrebările. Nu știm efectiv utilitatea acestuia”.
Următoarea sală trece la o altă perioadă din istorie, mai exact în epoca fierului, despre care a spus câteva cuvinte arheologul drd. Ioan Cristian Cireap:
„Acoperă aproximativ cinci secole de istorie locală. Epoca fierului a fost denumită așa datorită faptului că de acum se generalizează producerea și utilizarea de unelte și arme din fier, fenomen care produce schimbări în diverse aspecte ale activităților umane. Un alt fenomen important al acestei epoci este apariția în zonă a monedelor, pe care am încercat să le prezentăm în câteva tezaure descoperite în județul Arad. Cel pe care îl considerăm cel mai aspectuos este tezaurul de la Șilindia, iar alături sunt tezaurele de la Feniș, Șomoșcheș și, cel mai recent, cel de anul trecut de la Sebiș”, a spus drd. Ioan Cristian Cireap.
Femeia în flăcări
O atracție vizuală pentru publicul larg în această sală este, însă, fără doar și poate, o simulare a unei incinerări, cu sunete și proiecții video peste un mulaj, având la bază o descoperire arheologică făcută la Milova, județul Arad, unde au fost găsite rămășițele unei femei de aproximativ 30 ani, despre care s-a concluzionat că provenea dintr-un mediu bogat, din secolul 1 î.Hr.
„Incinerația era ritul funerar practicat în epocă, iar la Milova am descoperit mormântul de incinerație a ceea ce pare a fi o membră a elitei sociale, o tânără femeie care a fost incinerată, iar resturile ei au fost depuse alături de podoabele și accesoriile vestimentare bogate pentru acea vreme, de aceea am încadrat-o în elita socială”, a explicat arheologul Ioan Cristian Cireap.
Patru morminte, patru popoare
Următoarea secțiune, prezentată de arheologul dr. Florin Mărginean, cuprinde trecerea dinspre antichitate spre evul mediu, începând cu retragerea romanilor din provinciile dacice.
„Chiar dacă zona noastră nu a făcut parte din imperiul roman, căderea imperiului a marcat și mai mult zona, valurile de popoare migratoare care au venit pe toată perioada acestor o mie de ani, au marcat istoria locurilor noastre, iar descoperirile pe care noi le-am făcut de-a lungul timpului, și colegii înainte, le avem expuse aici. Pe deoparte, populația venită din stepele euro-asiatice ne-a lăsat bogate inventare în special funerare, iar mormintele pe care le-am expus reprezintă cele mai importante populații care s-au perindat aici. Primul mormânt este inventarul unei femei, descoperit la Nădlac, pe care putem vedea atât elemente de podoabă, dar și acele truse în care se păstrau obiectele de cosmetică din perioada respectivă, urmează un mormânt din perioada gepidă (foto jos), în care sunt expuse obiceiurile funerare pentru lumea de apoi. O altă populație importantă: avarii, care au pus amprenta acestor teritorii, avem un mormânt al unei femei, descoperit odată cu lucrările de autostradă de la Nădlac, iar ultimul este un mormânt cu un maghiar, de la Arad-Ceala, pentru care avem și reconstituiri tridimensionale”, a explicat arheologul dr. Florin Mărginean.
Pe lângă aceste morminte, sala ne dezvăluie și artefacte din viața cotidiană a popoarelor menționate, precum vase ceramice, podoabe, unelte, dar și reconstituirea unei locuințe și a unui cuptor de făurit vase din perioada dinastiei Arpadiene.
Mai există și sala tezaurului, unde sunt expuse cele mai valoroase piese din colecția muzeului, cum ar fi podoabele de aur descoperite la Pecica, iar ultima sală aduce informații ilustrate din perioada medievală a meleagurilor noastre, dar și câteva exponate, prin care descoperim rolul comitatelor Arad și Zărand în cadrul Regatului Maghiar.
Sala imersivă / Bătălia de la Cetatea Sântana, sau „Troia Carpaților”
Noutatea principală adusă de modernizarea secției de arheologie este însă sala imersivă), o sală cubică, izolată complet de lumea exterioară, fără vreo lumină în afară de imaginile mișcătoare care sunt proiectate 360 de grade, prin care vizitatorii sunt propulsați în mijlocul bătăliei date la Cetatea Sântana (vezi videoul de jos, către final). Este considerată cea mai mare fortificație din epoca bronzului descoperită până acum pe continent, fortificația întinzându-se pe aprox. 90 hectare. Supranumită „Troia Carpaților”, cetatea a fost construită în 1500 î.Hr, fiind distrusă pentru prima oară în 1350 î.Hr, respectiv a doua oară în 1250 î.Hr.
Program de vizitare, secția de arheologie:
Marți – Duminică 09:00 – 17:00 (ultima intrare la ora 16:30). Luni închis.
TAXĂ DE INTRARE
În 9, 10, 11 octombrie 2024, intrarea este gratuită, în restul zilelor prețul unui bilet este după cum urmează:
11 lei – adulți
6 lei – pensionari
2 lei – preșcolari, elevi, studenți
1 leu – grupuri organizate de preșcolari, elevi, studenți, pe bază de protocol semnat între Complexul Muzeal Arad și unitățile de învățământ respective
Comentariile portalului
Au fost numeroase interviuri și reportaje cu și despre românii din SUA, iar în majoritatea cazurilor în care erau întrebați despre alegeri declarau ca vor vota cu Trump. (...)
Cazul doamnei prezentat mai sus este extrem de urgent. Familia ar trebui sa o supravegheze non stop datorita bolii de care sufera. In caz contrar este de datoria serviciilor sociale (...)
Sper sa il elimine si pe nea fasole-ala ce tot urla in fiecare dimineata ducand tomberoanele boilor la dinamo-l-ati prins?ce pateste-deranjand tot cartierul?are drepturi?pe bune?CEE drepturi (...)