Ca să nu rămână repetent, după corigențele la proiectele în jurul cărora nu a știut decât să facă ronduri, domnul Goe a inventat altfel de sarmale gratuite pentru arădenii cu drept de vot, dar și pentru ceilalți cetățeni ai globului care se aventurează în municipiul Arad. Nu-s același fel de sarmale ca alea făcute special întru gloria marelui conducător de rond, scump gătite la Cantina municipală a familiei Szücs.

Altă rețetă, dar la fel de gratuit livrate destinatarilor.

Despre miile de sarmale aduce ofrandă „zeiței Alegeri” puteți citi AICI ,  în caz că ați uitat povestea acestora. Despre recentele „sarmale”, învelite în bilete de tramvai și autobuz gratuite, aflați din articolele colegei Raluca Medeleanu, cea care l-a „încuiat” iarăși pe domn’ Goe cu întrebările ei la obiect.

• Populism pe roți și șine: Bibarț promite transport gratuit în Arad, dar nu știe cât costă și nici cum se face
• Ideea de transport gratuit pe tramvaie și autobuzele CTP Arad, anunțată de Bibarț, criticată de CJ Arad 

Acesta nu este un pamflet cum, poate, ați crezut citind primele rânduri dedicate unui „domn Goe” imaginar, desigur, dar, din păcate atât de real implicat în viața municipiului Arad. Desigur, tema principală a acestui articol – transportul în comun din municipiul Arad – este cât se poate de serioasă și, poate, ar trebui tratată exclusiv într-un registru serios.

Doar că tema nu poate fi desprinsă de cel care a „lipit” de ea o idee năstrușnică – desprinsă parcă din Caragiale – anume cea a gratuității transportului public (în comun) din municipiu. Încă este o enigmă dacă și nearădenii vor beneficia de mărinimia omului cu sarmalele sau își vor cumpăra bilete de undeva din afara Aradului, pentru că tonomatele vor fi scoase și puse să facă altceva (încă nu se știe ce și unde).

Or, propunerea asta de instituire a gratuității transportului în comun, dacă nu este un mod de a-i considera fraieri pe arădeni, înseamnă că-i o bășcălie sau o prostie, inadmisibilă la un primar al unui municipiu reședință de județ. Sigur, este o rușine și pentru partidul din care face parte, dar nici partidele nu mai țin cont de doctrină, așa că de ce ar ține cont tocmai cel ce amenința înaintea alegerilor locale că pleacă la PSD?

Așadar, dacă „domnul Goe” este considerat prea pamfletar – deși el este cel care a îndesat Aradul tot mai adânc în lumea lui Caragiale – rămâne să-l tratăm în termenii patologiei hazului popular. De exemplu: un nebun aruncă o piatră în gârlă și o mie de înțelepți nu pot să o scoată.

Minciuna domnului Goe

Pare o afacere tipică pentru Goe al nostru în care se livrează gratuit populației anumite produse, servicii, promisiuni, fără să conteze că aceste „gratuități” nu-s deloc gratuite, cum spune primarul. De fapt, această inițiativă de „mare valoare teoretică și practică” este o mare minciună pentru care ar merita să fie trimis acasă – dar cine a mai auzit ca vreun politician din România să fie sancționat în vreun fel pentru minciună?

Minciună, pentru că, în realitate, transportul public din Arad sau din orice alt oraș al lumii este la fel de „gratuit” ca „faianțarea” centrului și a Pieței Catedralei, ca parcul necălcat de picior de om, amenajat la baza podului rutier din Micălaca sau ca zona Mărului ori onduleurile podului hobanat.

O piedică ondulată în calea uitării…

Sursa foto: Facebook

Sau, ca să rămânem oarecum în domeniul transporturilor, la fel de „gratuit” ca deplasările primarului prin ronduri – inutile și pur electorale – pentru care Curtea de Conturi ar trebui să stabilească prejudiciul și să-l impute autorului.

Privită în termeni pamfletari, gratuitatea promisă de primar pare o bășcălie la adresa arădenilor și o gravă jignire a inteligenței acestora. Doar că dumnealui nu este doar bășcălios, ci și șmecher.

Greu de spus dacă ideea a fost a lui sau a grupului de sfătuitori („mam mare, mamițica și tanti Mița”), dar această gratuitate (în valoare de vreo 10 milioane de lei, care se vor lua tot de la arădeni) este servită acum, în farfurii pentru sarmale, pentru a face uitate ultimele isprăvi ale primarului.

Podul hobanat va fi încă multă vreme de actualitate și nu doar pentru că ne vom aminti noi de „onduleurile” lui. La fel vor fi și impotența organizatorică și administrativă dovedite cu ocazia „deszăpezirii”. Și astfel, în loc să fie bărbat cu „costum de mariner” și să-și prezinte scuze arădenilor, a ieșit cu mizeria asta de „gratuitate”.

Nu voi relua argumentele prezentate în articolele Special Arad care demolează „mitul gratuității”. În afara acestor argumente, să mai spunem că o asemenea măsură ar reduce statutul real al Companiei de Transport Public la condiția unei direcții oarecare din Primărie.

Și asta, pentru că directorul CTP nu ar mai avea niciun criteriu de performanță și nici vreun interes pentru creșterea numărului de călători plătitori de bilete.

Apoi, poate „domnul Goe” nu știe nici asta, dar acele tonomate luate pe bani europeni nu pot fi folosite la altceva, cum spunea el, timp de cinci ani de la achiziționare. Pentru că fondurile europene au fost acordate cu destinație precisă, conform proiectului, nu pentru „vedem”.

noi unde le folosim”.

Dacă vor fi driblați europenii cu fondurile lor, tonomatele astea l-ar putea înlocui pe dl. Boca la numărarea biletelor vândute le Festivalurile berii

Ce nu s-a spus până acum este că tot cam în perioada în care au fost cumpărate aceste tonomate (mă rog, întregul sistem e-ticketing), Municipiul Arad a ratat proiectul unui Parc fotovoltaic, pentru că echipa primarului nu a fost în stare să obțină ATR (Avizul Tehnic de Racordare) de la Transelectrica.

Or, curentul produs de acel Parc ar fi acoperit iluminatul stradal și, foarte important, consumul tramvaielor. Iar asta cu adevărat ar fi scutit bugetul municipiului de cheltuieli uriașe, iar banii economisiți puteau fi dirijați spre alte investiții (evident, nu spre sarmale electorale). Inutil să spunem că nimeni nu a fost sancționat, „domn’ Goe” a pus subiectul sub preș, așa cum vrea să facă și acum.

Gratuitatea transportului municipal este doar măturoiul cu care încearcă să ascundă sub preș mizeriile de la investițiile ratate, pe care nu a fost capabil să le gestioneze, și de la catastrofala acțiune de deszăpezire. Sincer îmi pare rău pentru cei ce și-au și imaginat că vor călători gratis cu tramvaiele și autobuzele electrice, dar așa ceva este greu de crezut că se va întâmpla. Pentru că, economic, financiar și juridic, este imposibil.

Dar nu trebuie pierdută vremea cu argumente care să demonstreze aberația gratuității proclamate de primar. Mai bine să urmărim ce se întâmplă în PNL Arad. Cuțitele par ascuțite și așezate pe masă, la vedere. Gheorghe Falcă lipsește și, probabil, caută soluția salvatoare. I-am solicitat o părere despre ideea „comunistă” a celui pe care l-a susținut chiar împotriva partidului. Nu a răspuns. Deocamdată.

Noi mai așteptăm, dar nu chiar până expiră sarmalele…