O nouă ediție a Conferințelor „Dilema” a început, joi seara, în Sala Ferdinand a Palatului Administrativ din Arad, ridicând la fileu o temă cu dublu sens, în această perioadă incertă: „Arta fugii. Variațiuni pe tema exilului”, care provoacă la dezbatere mai multe personalități din lumea culturală românească.

De la prima ediție din 2019, Conferințele „Dilema” – organizate în parteneriat cu vestita revistă după care poartă numele – au pus în dezbatere teme generoase, aducând laolaltă personalități din domeniile literaturii, filosofiei, teologiei și artei.

În 2019, s-a abordat tema „Europa versus” și a identității europene, în 2020 conferințele au fost puse pe pauză din cauza pandemiei, în 2021, sub numele „Aproapele de departe”, au abordat tema migrației și diaspora, în 2023, sub denumirea „Comedia lumii”, a dezbătut rolul umorului în societate, iar ediția „Muzica și versurile” din 2024 a marcat, totodată, și schimbarea denumirii revistei din „Dilema Veche” în „Dilema”.

Anul acesta, conferințele „Dilema” se desfășoară în perioada 15 – 17 mai, având ca temă a dezbaterilor exilul.

„O temă pe care am ales-o cu ceva săptămâni în urmă, poate chiar câteva luni. Nu ne-am gândit niciodată că poate să se potrivească atât de dramatic contextului. Dar e o temă care e foarte importantă pentru cultura noastră. O bună parte a culturii române s-a desfășurat în exil. Și nu mă gândesc numai la exilul comunist, ci în general. România a respirat cultural întotdeauna cu o falangă de creatori de cultură serioasă puternică, influentă, dincolo de granițele ei și ne-am gândit să vorbim despre asta. Dar și într-un sens mai larg să vorbim dintre raportul acesta dintre plecare și reîntoarcere, ce poate însemna acasă pentru cineva care pleacă de acasă, sau e nevoit să plece de acasă. Asta deschide un orizont de dezbatere extrem de interesant”, ne-a declarat Sever Voinescu, redactorul șef al revistei Dilema.

„Cred că a pornit de la Brâncuși (tema ediției, n.red.). A avut Sever Voinescu o conferință foarte bună pe care a ținut-o la Arad, în 2018, pe vremea când evenimentul ăsta se chema Festivalul de Științe Umaniste și tema era România următorilor 100 de ani. Teza principală era că Brâncuși n-ar fi fost nici pe departe ce știm că este dacă n-ar fi avut șansa exilului. Noi am privit partea asta: exilul ca șansă. Dar ajungând să facem selecția invitaților, vom avea și abordări ceva mai dramatice”, a spus Cătălin Lazurcă, organizatorul principal al festivalului.

Smaranda Vultur, Alina Necșulescu și Mihaela Simina, în prima seară a conferințelor

Prima seară de conferințe le-a avut ca invitate pe Smaranda Vultur (expertă în antropologie culturală), Alina Necșulescu (psihoterapeut și psiholog clinician) și Mihaela Simina (istoric, autoare de volume pe tema Familiei Regale, realizatoarea podcastului „Regina Maria – fapte și vorbe” difuzat de History Channel România).

De la ora 18:00, dezbaterea Smarandei Vultur s-a axat pe „Figura exilatului ca pribeag”, ridicând următoarele întrebări la fileu: „Este exilatul un om fără patrie? Un peregrin, un om fără identitate? Sau mereu în căutarea ei? Ce rol joacă reconstrucțiile memoriale în relație cu locul de origine și cel al implantărilor provizorii sau definitive, într-un loc depărtat?”. Eseista precizează apoi: „Folosesc cuvântul implant în sensul în care el e o urmă pe un corp viu, o rană, dar și o repunere în funcție a unei energii vitale. A unui tot ce se cere refăcut. Pornesc de la câteva povești de viață ale unor refugiați de război șvabi din Banat cu origini lorene, alsaciene sau luxemburgheze, din secolul al XVIII-lea care ajung pe diferite căi în 1944 în lagărele de refugiați de pe teritoriul de azi al Austriei. Câteva mii dintre ei sunt primiți în Franța în 1948 de Robert Schuman, creatorul proiectului european. De unde începe un nou periplu. Pus în oglindă cu exilul forțat al celor rămași acasă în Banat”.

De la ora 19:30, Alina Necșulescu a purtat un dialog cu Mihaela Simina despre destinul Regelui Mihai I și legătura nedestrămată pe care a purtat-o în suflet, pe parcursul vieții, pentru România: „Cu inspirație de la sintagma din titlu, amintită de Regele Mihai I, vom survola și descifra exilul într-un dialog ce îmbină perspectiva istorică și psihanalitică. Ce impact a avut exilul asupra psihicului individual și colectiv? Cum diferă și cum se aseamănă cu emigrarea? Ce înseamnă capacitatea de a se adapta la noi realități și ce se întâmplă cu eșafodajul psihic atunci când trece printr-o astfel de experiență?”, iată câteva întrebări care au încercat să-și găsească răspunsul în cea de-a doua parte a primei seri de festival.

Conferințele „Dilema” continuă vineri seara, de la ora 18:00, avându-i invitați pe Călin DAN, Radu PREDA, iar sâmbătă, de la ora 19:00, avându-i în dialog pe Sever VOINESCU și Adrian PAPAHAGI.

***

Conferințele Dilema la Arad sunt organizate de revista Dilema, Grupul pentru Management și Mediere Culturală și Prietenii Dilemei, fiind finanțate de Primăria Municipiului Arad, prin Centrul Municipal de Cultură Arad, și UniCredit, în parteneriat cu Librăria Cărturești.

Citește și:

„Aniversare” fără număr – sau când nu mai e nimic de aniversat, dar „s-ă muară dujmani”. Inclus(iv) în FITN10