Băgătorul de seamă și șugubățul nr. 1 al Aradului – vorbesc de Arpi Nistor, desigur – mi-a trezit o amintire atunci când, legat de „vizita” organelor dirijate de Codruța Kövesi la firma Arsat din Pecica, a pomenit pe FB, unde altundeva, de firma cu același nume, existentă cu mult înainte în Grădiște.

Și într-adevăr, eu am făcut cunoștință cu modul în care funcționează pe bune afacerile în capitalism prin 1991, când în fundul grădinii noastre a fost ridicată o hală de producție a antenelor parabolice.

Firmei îi spunea Arsat KN, era a vecinului din capătul grădinii, cu frățiorul căruia am fost coleg de clasă la liceu, în combinație cu niște nemți. Problema era că noua construcție arunca umbră pe o porțiune relativ mare a grădinii noastre până după amiaza târziu.

Discuțiile au fost între cel cu hala și tata, cel care până la urmă a acceptat situația chiar și fără o recompensă bănească oferită mărinimos de investitorul din Grădiște. Oricum, nu e mare lucru acolo, niște pomi, e drept, este și un vișin și ceva vie, atâta pagubă, mi-a explicat tata mai târziu motivul cedării sale necapitaliste.

E mult mai important să te înțelegi cu vecinii, a completat văzând că nu mă arăt prea convins.

După toate astea am devenit mai atent atunci când am auzit numele firmei controlate la nivel european. Normal, am început să caut informații despre ea, despre proprietari, despre activitatea ei în general. Prima impresie arăta chiar bine, dar era ceva, ca un gust secund, care nu îmi dădea pace. Anumite lucruri nu pușcau.

Firma Arsat din Pecica există de peste 25 ani, cam de atunci de când vecinul meu și-a închis afacerea cu antenele parabolice.

A venit prima dată cablul, pe urmă internetul, așa că după câțiva ani de efervescență antenele parabolice nu mai aveau căutare. A fost atunci preluată de proprietarii actuali, Valer și Andrei Ghinea și, mergând pe linia începută, dezvoltată pe producția a ce se cere, tehnologii moderne, inclusiv scutere electrice, așa cum reiese din prezentarea firmei.

De altfel despre acest domeniu am scris pe larg acum aproape zece ani, merită o privire (Enola Day: Trotineta din nori, Încetinitorul de particule: Monumentalul Scooterson, Tricoul Roșu și alte povești de adormit arădenii).

Site-ul firmei ne dă indicații clare despre cele trei domenii cu care se ocupă: industrie, agricultură și energie. Partea industrială se axează pe tehnologii moderne, computerizate, de prelucrare a metalelor, realizarea unor subansambluri pentru clienți între care îi găsim pe cei mai importanți în domeniile lor, ajunge doar să pomenim nume precum Phillips, Siemens, Rolex.

Și să nu uităm de scuterul lansat acum doi ani și care se numește Astreea One, după firma germană care se ocupă de promovare. La început, pe aici, i se spunea și i se spune în continuare Scooterson. Chiar înălțător.

Agricultura înseamnă, din câte ne dăm seama, continuarea activității din Șeitin, începute cu floarea soarelui și bazate pe produse ecologice. În sfârșit, partea de energie înseamnă energie alternativă, înainte de toate energie solară prin parcuri fotovoltaice. Cum și există două mai mici în Șeitin după datele de pe site-ul firmei.

Adunate toate, avem în față o firmă orientată evident spre occident. Și se pare cu tot ce poate însemna asta. Condus de un inginer care și-a terminat studiile prin Viena, cu o bursă Erasmus, respectiv în Germania, specializându-se în robotică și automatizări.

Și atunci vine în mod firesc întrebarea: ce treabă are oficiul european de combatere a corupției, condus de a noastră Laura-Codruța Kövesi, cu Arsat-ul din Pecica?

Răspunsul la această întrebare este, din nefericire, cât se poate de simplu și este ascuns în cele afirmate de ministrul Investițiilor și al Proiectelor Europene, Marcel Boloș, aflat în vizită la Arsat din Pecica în ajunul Crăciunului din 2022.

Cităm din ce a spus ministrul, înconjurat de cei mari din Arad, în frunte cu Gheorghe Falcă, cu această ocazie:

„Nu exagerez când spun că e o minune ce se întâmplă aici şi un exemplu de bune practici pentru utilizarea fondurilor europene.

Este limpede că investiţiile pe termen lung, din fonduri europene, pot genera astfel de modele de business de succes deoarece aici discutăm de un proces investiţional din fonduri europene, de peste 15 ani, peste şapte proiecte, unele implementate, altele în curs de implementare.

Aici au fost implementate 30 de proiecte, cu o valoare totală de peste 50 de milioane de euro, pentru retehnologizare, atât pe partea de industrie, cât şi pe partea de energie regenerabilă şi de agricultură. Îi invit pe toţi cei care au în plan să investească din fonduri europene şi, mai ales, în zona aceasta, a producţiei industriale, să ia acest model”.

Să mai completăm ceea ce nu a spus Boloș, dar în mod sigur era în temă și cu suma de 11 milioane de euro primite, atunci recent, prin EximBank, mai precis în 2019, din partea guvernului, pentru programul cu scuterul electric.

Era chiar verosimil ca vizita ministrului la Pecica să fie legată direct și de această investiție guvernamentală. Și poate de faptul că scuterul, lansat la Monte Carlo, nu a reușit să spargă piața, prețul inițial de 18 mii de euro fiind coborât la 14 mii.

Iar Arsat, cu datorii care depășeau de câteva ori cifra anuală de afaceri, s-a apucat de investiții imobiliare – vezi Cazinoul și Hotel Parc –, un domeniu inexistent în preocupările sale de până atunci.

Altfel spus, nu toate investițiile firmei din Pecica confirmă aprecierea ministrului Boloș.

Numai că, spre deosebire de DNA-ul lăsat în paragină de Codruța Kövesi, organismul european condus de ea pare că își vede de treabă. Cu alte cuvinte, nu și-a trimis oamenii la Pecica după pită…

Cel puțin așa pare până acum. Dar știm încă foarte puțin, discreția este mare, să vedem ce va urma…