marþi, 19 martie, 2024

Special Arad Logo

    Trei clădiri ale Primăriei Arad, încadrate în clasa I de risc în caz de cutremur

    „Până acum, Primăria Arad a solicitat expertiză tehnică pentru trei imobile aflate în proprietatea municipiului, toate fiind cu destinația de locuințe. Întrucât au fost încadrate în clasa I de risc, acestea nu sunt locuite. Este vorba despre imobilul situat pe strada Preparandiei nr.7, cel de pe strada Andrei Șaguna nr. 162 și imobilul de pe strada Dornei nr. 20”. Acesta este răspunsul primit de la Primăria Arad, marţi, 6 iunie, ca urmare a solicitării noastre legate de prezentarea listei cu imobilele vulnerabile la seism, listă ce trebuie întocmită, conform legii.

    preparandiei 7 andrei saguna 162 si dornei 20 risc seismic
    (cele trei imobile menționate de Primărie / foto: Google Street View)

    Fiecare cu lista lui

    În răspunsul remis de Primăria Arad, se mai indică şi faptul că, „pentru imobilele cu destinație de locuințe care nu se află în proprietatea Municipiului Arad, Primăria nu deține date referitoare la clasa de risc seismic în care sunt încadrate” sau că „încadrarea unei clădiri într-o anumită clasă de risc seismic se face în cadrul unei expertize de specialitate. Obligația întocmirii acestei expertize îi revine proprietarului clădirii. În ceea ce privește Primăria Arad, în acest an a fost încheiat un acord cadru de servicii de expertizare a imobilelor aflate în proprietatea Municipiului Arad, cu durata de 3 ani. În funcție de disponibilitățile financiare anuale se urmărește expertizarea tehnică mai ales a clădirilor vechi aflate în proprietatea municipiului. Prima dintre acestea este un corp de clădire al Colegiului Național Preparandia din Arad, situat pe Bvd. General Dragalina”.

    Cutremurul din aceeași zi

    La câteva ore după remiterea acestui răspuns, la Arad a fost înregistrat un nou cutremur, cel mai puternic din acest an, cu magnitudinea de 5,2. Câteva clădiri din centrul Aradului, dar nu numai, au suferit avarii, elemente din construcţia clădirilor, bucăți din fațade, coșuri de fum s-au prăbușit pe carosabil, unele dintre aceste elemente avariind maşini.

    Am solicitat Primăriei să ne spună, tot marţi, şi cine este firma câştigătoare a licitaţiei, care va executa expertiza tehnică la clădirile vechi, şi care este suma pe care municipalitatea este dispusă să o plătească pentru acest contract. Când aceste date ne vor fi furnizate, le vom face publice.

    urmarile cutremurului la Arad - strada Lucian Blaga

    (Una dintre imaginile surprinse pe centrul Aradului, după cutremurul de marţi)

    Lista G4 Media şi Info Sud-Est

    Până atunci, precizăm pentru cititorii noştri că, în urma unei anchete întreprinse de G4 Media şi Info Sud-Est, a rezultat, potrivit materialului de presă publicat de cele două entităţi media, faptul că doar 28% din municipiile-reședință de judeţ au publicat listele cu imobilele vulnerabile la seism pe siteurile lor. Administrațiile locale care nu au publicat listele au invocat, spun cele două publicaţii, faptul că „mai au timp până la 1 ianuarie 2025”.

    Nici Ministerului Dezvoltării nu are o listă completă cu toate clădirile din România încadrate în clasele de risc seismic, ministerul transmiţându-le celor două publicaţii că întocmirea acestor liste revine în sarcina primăriilor, care sunt obligate să afișeze informațiile pe site-ul instituției, conform Legii 212/2022.

    Info Sud-Est şi G4 Media au solicitat fiecărei primării reședință de județ să transmită dacă deține o astfel de listă și dacă aceasta este publicată pe site-ul instituției, pentru a fi accesibilă cetățenilor.

    Primăria Arad are lista, dar nu e publică

    Primăria Arad se află printre cele 14 municipii reşedinţă de judeţ din România care spun că deţin o astfel de listă, dar nu au făcut-o publică cetăţenilor.

    Potrivit datelor furnizate nouă de către Primăria Arad, pe lista instiuţiei se află până acum doar cele trei clădiri menţionate la începutul materialului.

    În afara legii sunt de toate, alături de municipalitatea arădeană, potrivit celor 2 publicaţii, alte 27 de primării. 14 municipii reședință de județ din România din cele 27 nu știu defel câte clădiri cu risc seismic se află pe raza lor, neavând întocmită o astfel de listă în urma expertizării clădirilor, spun cei de la G4 Media şi Info Sud-Est. Doar 11 municipii reședință de județ şi Capitala respectă legea: dețin o listă cu clădirile încadrate într-o categorie de risc seismic, care poate fi accesată pe site-ul instituției.

    Tot potrivit celor două publicații, primăriilor care respectă legea sunt: Oradea, Bistrița, Călărași, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Slatina, Satu Mare, Zalău, Timișoara și Vaslui.

    Asemeni Aradului, municipiile Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe, Deva, Slobozia, Baia Mare, Drobeta Turnu Severin, Târgoviște, Târgu Mureș și Râmnicu Vâlcea spun că au liste cu clădirile încadrate în clasele de risc, dar aceste liste nu sunt accesibile cetăţenilor.

    Clasele de risc stabilite de lege

    Legea nr. 212 din 12 iulie 2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor indică ce clădiri intră în cele patru categorii de risc seismic stabilite prin actul normativ:
    „a) clasa de risc seismic RsI (Clasa I – n.r.), din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbușire, totală sau parțială, la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime;
    b) clasa de risc seismic RsII (Clasa II -n.r.), din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbușirea totală sau parțială este puțin probabilă;
    c) clasa de risc seismic RsIII (Clasa III -n.r.), din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor;
    d) clasa de risc seismic RsIV (Clasa IV – n.r.), din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic așteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător stării-limită ultime, este similar celui așteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare.”

    Data care o invocă primăriile

    Legea aminteşte la articolul 4 şi data pe care primăriile o invocă drept scuză că nu au întocmite aceste liste. Iată ce spune articolul 4 din lege „1) Până la data de 1 ianuarie 2025 conducătorii instituțiilor publice vor dispune începerea expertizării tehnice, realizată de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție, asupra construcțiilor cu destinația de unități sau instituții de învățământ în care se desfășoară activități didactice care se află în patrimoniul instituțiilor publice respective și care au fost construite înainte de anul 1978, pentru care evaluarea vizuală rapidă recomandă efectuarea expertizei tehnice pentru structura de rezistență. Expertizele tehnice în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție vor fi finalizate până la data de 1 iunie 2026.
    (2) Până la data de 1 ianuarie 2025 conducătorii instituțiilor publice vor dispune începerea expertizării tehnice, realizată de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție, asupra construcțiilor cu destinația de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituțiilor publice respective și care au fost construite înainte de anul 1978, pentru care evaluarea vizuală rapidă recomandă efectuarea expertizei tehnice pentru structura de rezistență. Expertizele tehnice în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție vor fi finalizate până la data de 1 iunie 2026.”

    Citeşte AICI Legea nr. 212 din 12 iulie 2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor

     

    Citeşte şi:

    •  Primarul Bibarț, aflat pe stradă imediat după producerea cutremurului: „Trebuie respectate normele de construcție” 

    •  Un nou cutremur în județul Arad, mai puternic decât precedentele: de magnitudinea 5,2

    •  HARTĂ Clădiri în pericol la cutremur: Doar 28% din municipiile-reședință au publicat listele cu imobilele vulnerabile la seism, deși sunt obligate prin lege/ Ce spune Ministerul Dezvoltării și cum se scuză primăriile

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Cum rămâne cu motivul pentru care Agenția BCR Avram Iancu, ce funcționa în imobilul Sucursalei BNR Arad, și-a încetat activitatea?
      La momentul respectiv a fost invocat faptul că imobilul BNR prezenta risc seismic.
      Pentru același motiv a fost închisă și Sucursala BNR Arad.
      Totuși, acest lucru nu a contat pentru ocuparea imobilului de către una dintre cele două universități din Arad.
      Acum imobilul nu mai prezintă risc seismic?

      +1 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    1 + 6 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.