duminicã, 14 iulie, 2024

Special Arad Logo

    Ciorba rădăuțeană, pe cel mai bun loc dintre ciorbele românești în Topul 100 TasteAtlas – „Cele mai bune supe din lume”

    de Special Arad | 16 aprilie 2023, 4:45 PM | Internaţional | Naţional | Recomandările editorilor

    0

    (foto: bucataras.ro)

    TasteAtlas.com a alcătuit un clasament cu cele mai bune supe tradiționale din lume, iar România figurează în acest Top 100, așa cum era de așteptat, în mare parte cu ciorbe: ciorba rădăuțeană, ciorba de fasole cu afumătură, ciorba de fasole, ciorba de burtă, ciorba de văcuţă și o singură excepție, supa (de pui) cu tăieței.

    Dintre supele românești, ciorba rădăuțeană este considerată cea mai bună pe site-ul TasteAtlas.com, cu o notă de 4,6 din cinci stele, fiind clasată actualmente pe locul 12.

    Topul se actualizează lunar, în funcție de notele acordate de utilizatori, astfel că dintr-o lună în alta, se pot produce schimbări în ceea ce privește poziționările. Ciorba românească cu cea mai bună evaluare, ciorba rădăuțeană a fost, de exemplu, pe locul 14 în clasamentul lunii martie 2023, dar în topul lunii aprilie a urcat deja două locuri (vezi infograficul de mai jos).

    În topul aferent lunii martie 2023, ciorba de fasole cu afumătură a fost plasată pe locul 55 cu o notă de 4,4 din cinci stele, iar imediat următoarea a fost supa (de pui) cu tăieței pe locul 56 și o notă de 4,4 din cinci stele. Cea din urmă, supa de pui cu tăieței este, de altfel, destul de similară cu rețeta maghiară húsleves (în traducere: supă de carne), singura diferență fiind că húsleves se prepară ori cu carne de pui, ori cu carne de vită și – conform TasteAtlas.com – mai conține și pătrunjel și țelină. Cu toate aceste similitudini, respectiv diferențe mici, supa maghiară húsleves este prezentă în clasamentul lunii martie pe locul 27, mai sus decât supa de pui cu tăieței.

    Dacă tot veni vorba de supele maghiare, celebra gulyás – care se situează cel mai sus în top dintre supele maghiare, așa cum era și de așteptat – nu a reușit să „bată” ciorba rădăuțeană, clasându-se doar pe locul 16 în topul lunii aprilie și pe locul 18 în topul lunii trecute. Surprinzător însă, nu se găsește deloc în clasament o supă specific maghiară, nu atât de celebră precum gulyás, dar considerată a doua supă tradițională din Ungaria, halászlé (în traducere: supa pescarului). Asta pentru că, în momentul de față, nota acordată pentru halászlé este de numai 4 stele din cinci, iar ultima supă clasată în Top 100 are nota 4,2.

    Următoarele supe românești din lista aferentă lunii martie sunt ciorba de fasole – pe locul 73 și o notă de 4,3 din cinci stele, ciorba de burtă abia pe locul 75 (notă: 4,3 din 5 stele) și ciorba de văcuţă pe locul 86 (notă: tot 4,3 din 5 stele).

    Cât despre supele tradiționale din țările vecine, dar „importate” și în România, mai ales în zonele de graniță, se găsesc în clasament și zeama moldovenească – pe locul 95 (notă: 4,3 din cinci stele) și borșul ucrainean – locul 66 (notă: 4,3 din cinci stele).

    Topul 10 – dominat de supe japoneze

    Pe primul loc în acest Top 100 – atât în luna martie, cât și în luna aprilie – este Tonkotsu ramen, o supă japoneză din Fukuoka. Pe locul doi se află în continuare supa acră de secară de origine poloneză żurek, iar pe locul 3 ciorba turcească mercimek çorbası.

    Pe locul 4 este deja o schimbare față de luna trecută. În luna martie, locul aparținea supei indoneziene Rawon, dar în aprilie este deja supa thailandeză Tom kha gai, „în urcare” de pe locul 9.

    Pe locul 5 a rămas și în această lună supa mexicană (din Peninsula Yucatán, mai exact) Sopa de lima.

    În primele zece din luna aprilie se găsesc, de altfel, trei supe japoneze în total. Pe lângă cea situată pe prima poziție, pe locul 7 se mai găsește o supă similară, numită mai simplu doar ramen, iar pe locul 9 este shoyu ramen, specifică zonei Tokyo.

    Top 50 supe din lume TasteAtlas
    Imagine: TasteAtlas / Facebook

    Clasamentul se actualizează lunar. Momentan, pe website este publicată lista lunii martie 2023.

    • Vezi aici supele clasate pe locurile 100 – 51

    • Vezi aici supele clasate pe locurile 50 – 11

    • Vezi aici supele clasate pe locurile 10 – 1

    TasteAtlas – cu sloganul „Travel Global, Eat Local” (Călătorește global, mănâncă local) – este un ghid online de călătorie pentru mâncăruri tradiționale, care adună rețete autentice, recenzii ale criticilor culinari și articole despre ingrediente și mâncăruri populare. Site-ul a fost înființat în anul 2018, în urmă cu cinci ani.

    TasteAtlas nu se axează – în niciun caz – doar pe supe. Din contră. Găsim aici aproape 10.000 de rețete culinare și 9.000 de restaurante recomandate, potrivit Wikipedia. Inclusiv rețete de salate, de prăjituri, de deserturi, sau detalii despre brânzeturi, terciuri sau chiar soiuri de vin.

    O excelentă ocazie turistică. România culinară – prezentă, dar „slăbuță”. Zona Aradului – „inexistentă”

    TasteAtlas - Romania

    Descriindu-se ca „un atlas mondial de mâncăruri tradiționale, ingrediente locale și restaurante autentice”, TasteAtlas oferă și o hartă interactivă globală a mâncărurilor (VEZI AICI) cu pictograme pentru o sumedenie de feluri de mâncare în funcție de regiuni, dar și băuturi sau tipuri de fructe / legume specifice zonelor.

    În această hartă interactivă, România figurează, totuși, cu câteva bucate: varză a la Cluj, salamul de Sibiu, brânza Năsal și brânza de Burduf, telemeaua de Ibănești, rețeta ciorbei rădăuțene, rețeta pentru tochitură moldovenească, rețeta pentru ciorba de pește „ca-n Deltă”, magiunul de Topoloveni, dar și porcul de Bazna. Evident, nu lipsesc nici mititeii (sau, cum le spunem noi în această zonă, micii).

    Lipsește însă cu desăvârșire orice fel de rețetă, ingredient de mâncare ori mâncare preparată în zona noastră, cum ar fi, de exemplu, pita de Pecica sau salamul de Nădlac.

    De altfel, nu se găsește nimic din întreaga zonă de Vest a țării pe TasteAtlas (cu excepția Timișoarei, prezentă cu o rețetă și două restaurante). Găsim mâncăruri și restaurante recomandate doar din regiunile Transilvania, Moldova, Muntenia și Dobrobea, respectiv din orașe precum București, Cluj-Napoca, Brașov, Câmpulung Moldovenesc, Timișoara, Sibiu, Bacău, Tulcea, Ploiești, Bran sau Sinaia. Tot ce se găsește despre și din România pe TasteAtlas – AICI.

    În categoria „băuturi” nu lipsește, desigur, țuica.

    Mărci de vinuri nu găsim pe această hartă interactivă TasteAtlas, există însă și o hartă interactivă separată, dedicată soiurilor de struguri (VEZI AICI), doar că în afară de Fetească (Fetească Neagră, Fetească Albă și Fetească Regală), nu găsim nimic altceva specific românesc. Din zona Aradului: din nou, zero.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    5 + 0 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.