Cheltuielile de peste 200 milioane de lei estimate de Compania de Apă, în bugetul pe 2025, au stârnit discuții în cadrul ședinței de Consiliu Județean, la momentul în care trebuia obținut votul de a-l împuternici pe președintele Iustin Cionca să participe la Adunarea Generală a Acționarilor, în cadrul căreia se vor aproba sumele prevăzute.

Potrivit raportului de specialitate care însoțește actul normativ, Compania de Apă Arad estimează venituri de 209.044.000 lei și cheltuieli de 207.345.000 lei (din care 42.649.000 lei pe bunuri și servicii, 60.423.000 lei pe diferite taxe și impozite, respectiv 89.817.000 lei pe cheltuieli cu personalul, vezi în tabelul din galeria foto care însoțește articolul).

Înainte de supunerea la vot a mandatării președintelui Cionca în vederea aprobării bugetului CA, consilierul Petru Moț a ținut să ia cuvântul pentru a justifica de ce gruparea politică PSD din care face parte a luat decizia să se abțină de la vot. Restul formațiunilor politice din Consiliul Județean au votat „pentru”.

„Consider că prin bugetul pe care îl are, după bugetul Consiliului Județean, ca valoare este probabil cel mai mare proiect de hotărâre pe care îl votăm(…) Nu știu dacă este bine să votăm un buget sub o astfel de formă. Noi am avut o discuție mai largă la comisie, de aceea cred că acest proiect putea fi mult îmbunătățit și de aceea vom vota abținere la acest punct”, a spus consilierul Moț.

Consilierul a indicat că potrivit estimărilor din proiectul de hotărâre, venituri totale estimate de Compania de Apă pentru acest an ar înregistra o creștere de doar 3,22%, pe când cheltuielile sunt estimate la +20,76%, iar profitul ar fi și el în scădere cu 94,49%.

Alte aspecte pe care le-a criticat consilierul au fost legate de criteriile indicatorilor de performanță stabiliți în cadrul companiei, exemplificând cu rata de retenție a clienților, care este prezentata ca fiind de succes (în condițiile în care  Compania de Apa este singurul furnizor al serviciilor de apă și canalizare din județ), dar și cu bonificația pe care angajații companiei o primesc pentru participarea la anumite ședințe, fiind de părere că astfel de activități ar fi normal să facă parte din fișa postului.

„Cu toții ne dorim o companie funcțională, ne dorim continuitatea serviciului în cele mai bune condiții, dorim desfășurarea de investiții, însă fiind un an greu nu doar pentru agenții economici, ci și pentru cetățeni, nu putem fi de acord nici cu majorări de preț în acest an. Ori vedem din documente că, potrivit avizului ANRSC pentru anul 2025 și conform strategiei respective, probabil că vor mai fi și majorări de prețuri”, a mai spus Petru Moț.

Taxa pe stâlp, redevențele și salariile – „bătăile de cap” ale Companiei de Apă Arad

Aflată în sală a fost și Alina Costea, directorul economic al CA, care a explicat că motivul principal pentru care cheltuielile de anul acest sunt atât de mari este noua taxă pe stâlp, urmată de redevențe și de salarii.

Directoarea a adus argumente ample despre taxe și impozite, însă nu a intrat în detalii despre cheltuielile salariale, făcând referire doar la salariul minim pe economie. Specificăm că la Compania de Apă sunt angajați la ora actuală în jur de 700 de persoane (Vezi AICI organigrama). Cheltuielile de natura salarială estimate pentru anul 2025 sunt în sumă de 84.620.000 lei și sunt cu 17,41 % mai mari față de cele realizate în anul 2024.

„Bugetul a fost întocmit pe o creștere economică bineînțeles, de 3,22% la partea de venituri, iar cheltuielile sunt la 20,76% tocmai în contextul în care Compania de Apă, în cursul anului 2025, este obligată să respecte prevederile legale în vigoare, respectiv strategia de tarifare și planul de afaceri și legislația mai nou apărută, cea cu plata de 1% taxa pe stâlp. Din total cheltuieli, o pondere importantă o are taxa pe stâlp care este de aproximativ 10 milioane lei, plus celelalte impozite și taxe de 2 și jumătate milioane lei, avem redevența aproximativ 6 milioane lei, iar partea de fond de salarii pentru angajații noștri, pentru menținerea lor și ajustarea la salariul minim pe economie e undeva la 6 milioane de lei.

Toate cheltuielile acestea adunate fac undeva la 30 milioane lei. Este normal ca, respectând strategia de tarifare pe partea de venituri și de volum de apă, să avem o infuzie de cheltuială pe care trebuie să o susținem din venituri. Respectând linia strategiei de tarifare pe venituri, respectiv anual prețul și tariful crește cu un procent de 7%, este imposibil ca noi Compania de Apă, pentru menținerea sistemului de siguranță și pentru menținerea angajaților, să putem suplimenta veniturile cu o diferență de 17%. Este nerealizabil. Noi am creat bugetul acesta pentru a-l putea realiza și să putem să-l furnizăm în condiții de siguranță. Astea sunt costurile care sunt suplimentare pe buget și fără de care noi, dacă nu ne-am alinia la plata taxelor, impozitelor, redevență și fond de salariu, nu vom putea să funcționăm”, a spus Alina Costea.

Înțepăturile politice de la final, dintre PSD și PNL

La finalul discuției pe tema bugetului Companiei de Apă, vicepreședintele Consiliului Județean Sergiu Bîlcea a ținut să ia cuvântul pentru a îl îndemna pe consilier să poarte discuții cu premierul României.

„Dacă veți avea o întâlnire de partid cu domnul Ciolacu, poate că îi veți aminti acest aspect legat de taxa de stâlp și veți reuși să găsim o variantă pentru cetățenii Aradului pe care i-ați enunțat în discursul dumneavoastră, pentru a reduce aceste cheltuieli și presiunea pe buget”, a spus Bîlcea.

La rândul său, Petru Moț i-a spus că domeniul finanțelor este în atribuția partidului în care se află vicepreședintele:

„Nu mi se pare normal să discut eu această chestiune cu domnul Ciolacu. Eu nu sunt finanțist și nu mă pricep la impozite și taxe, dar în același timp readuc aminte că suntem colegi în același guvern, Ministerul Finanțelor nefiind ocupat de ministru PSD la acest moment și aceleași resorturi sau mijloace pe care le am eu, cred că le aveți și dumneavoastră, ba chiar mai multe”, a spus consilierul.

Despre taxa pe stâlp, reintrodusă odată cu 2025

Taxa pe stâlp a fost inițial introdusă în 2013, dar a fost eliminată în 2017, prin Ordonanța de Urgență nr. 2/2017, considerându-se o povară pentru operatori, dar apoi a fost reintrodusă prin Ordonanța de Urgență nr. 156/2024, cunoscută și ca „Ordonanța trenuleț”, adoptată la sfârșitul anului 2024.

Mai exact, taxa pe stâlp reprezentă o impozitare a infrastructurii amplasate pe terenuri care nu sunt în proprietatea celor care o utilizează, dar care sunt folosite de companiile de utilități pentru a-și desfășura activitatea. Se aplică asupra construcțiilor speciale, inclusiv asupra stâlpilor și echipamentelor de rețele electrice, de telecomunicații și de gaze naturale. În cazul Companiei de Apă, taxa se referă la stațiile de pompare, conducte suspendate, stâlpi și piloni pentru rețelele de apă etc. Cota de impozitare este de 1% din valoarea acestor construcții existente în patrimoniul contribuabililor la 31 decembrie a anului anterior.

Citește:

Escrocherie cu contoare de apă care costă între 300 și 500 de lei. Compania de Apă Arad precizează că totul e gratuit