miercuri, 24 iulie, 2024

Special Arad Logo

    Cetatea Șoimoș, important centru de creștere a șoimilor în Evul Mediu?

    de Adriana Barbu | 5 aprilie 2023, 2:17 PM | Știri Arad | Turism

    0

    Nu reușește nicicum să-și egaleze istoria, o îngroapă politica şi, de cele mai multe ori, îți amintește şi ţie cu greu de trecutul glorios, deși ruinele sunt pe mai departe prezente acolo, mărturie a unei istorii spectaculoase, uitându-se cu superioritate, sau cel puțin de sus, la Mureș, la câmpie, la Lipova.

    Cetatea Șoimoș, căci despre ea este vorba, aflată pe malul drept al Mureșului, pe dealul Cioaca Tăutului, supraviețuiește şi azi doar din trecutul său. Puțini turiști se încumetă să urce până sus, la ruine, și parcă și mai puțini din cei care îi au soarta în mâini își fac curaj să viseze un viitor pentru ea. Doar pentru ea, nu şi pentru alţii.

    Din când în când, însă, poveștile despre istoria Cetății Șiomoș revin la viață și ne pun, din nou, pe linia de plutire: avem cu ce ne lăuda, avem cu ce-i atrage pe turiști, putem transforma zonă în ceva care să-ţi fure inima, dar încă nu știm sau nu vrem să ştim cum să facem asta.

    Un mini-documentar realizat de TVR de ceva vreme ne-a reamintit de măreţia de altă dată a Cetății Șiomoș și ne-a făcut să visăm frumos la ce ar putea redeveni aceasta cu un pic mai multă atenție din partea tuturor. Realizat de TVR Timişoara, filmul „Cetatea Șoimoș era în Evul Mediu un centru de antrenare a șoimilor?”, material de nici 5 minute, vorbeşte despre posibilitatea ca, aici, oamenii epocii să se fi ocupat la modul serios de creşterea şoimilor pentru vânătoare.

    Şoimii de la Cetatea Şoimoş

    Desigur, creşterea şoimilor era o îndeletnicire destul de întâlnită în Evul Mediu, dar e posibil ca, la cetatea din judeţul Arad, această ocupaţie să fi fost una extrem de serioasă, fapt de unde să se fi tras şi numele cetăţii.

    „Asemeni prezentului, când Șoimoșul este pate a oraşului Lipova, cu secole în urmă, castelul era strâns legat de dezvoltarea aşezării de pe malul Mureşului, un râu care, indiferent de epocile istorice, a creat o arteră importantă ce făcea legătura între regiuni importante ale Europei”, se arată la începutul filmului. Tot aici e amintit şi faptul că cetatea Şoimoş oferă perspective spectaculoase asupra culoarului creat de Mureş, dar şi asupra câmpiei de vest, fapt care a cântărit mult în deciziei familiei nobiliare care a ridicat, la sfârşitul anilor 1200, primele elemente ale viitoarei cetăţi Şoimoş.

    Ce spun arheologii şi istoricii despre Cetatea Şoimoş

    Scurtmetrajul se concentrează apoi, în cadrul natural al ruinelor cetății, pe dialogul cu arheologul Florin Mărginean, specializat în perioada medievală, cel care, în urmă cu câţiva ani, a condus şantierul arheologic de la Lipova. Mărginean a studiat manuscrisele şi scrierile ce face referire la această cetate, care fac vorbire de însemnătatea strategică a acesteia și de perspectivele pe care aceasta le avea asupra culoarului Mureşului şi asupra câmpiei. Potrivit arheologului, sunt puține date legate de începuturile acestei cetăți-fortăreaţă, cu excepția documentelor care conturează o linie cronologică. Lipsesc multe elemente care ne-ar ajuta acum să refacem acest puzzle şi să avem o imagine extrem de clară a începuturilor acestei cetăţi, dar, în perioada în care Șoimoşul devine cu adevărat important, în perioada medievală, documentele sunt ceva mai generoase, după cum se arată în filmul făcut de TVR Timişoara.

    Se spune aiciexistă o legătură clară între această cetate și evoluţia regatului medieval maghiar”, dar şi faptul că „la cetate, viaţa se desfăşura după normele epocii”. Ori, la acea vreme, vânătoarea era o activitate extrem de importantă. Sper exemplu, în evul mediu, creştera şoimilor făcea parte din cotidian. Un text apărut în Anglia, la finalul anilor 1400, descrie speciile de şoimi folosite atât în mod practic, cât şi recreativ. Șoimul călător era la mare căutare pentru că este cel mai rapid animal de pe planetă. Evident, la acel moment, acel fapt nu era cunoscut, dar proprietarii păsărilor îşi doreau eficienţă maximă la vânătoarea de animale mici. În plus, vânătoarea cu şoimi era un sport foarte popular. Specialiştii sunt de părere că la cetatea de pe Cioaca Tăutului a existat un puternic centrul de creştere a şoimilor, iar această îndeletnicire a stat la baza denumirii cetății”, se mai menționează în mini-documentar.

    Cetatea Şoimoş (captură de pe film)

    Despre cetatea Soimoș

    Cetatea Șiomoș a fost construită după primele invazii ale tătarilor în zonă. Prima atestare documentară datează din anul 1278, când banul Pál donează „Castrum Somos” fiilor fratelui său. Rolul cetății, se spune, a crescut constant începând cu voievodul Ladislau Kán al II-lea care a stăpânit cetatea prin doi interpuși care erau și comiți de Arad: Alexandru (1310) și Dominic (1311). După 1315, ajunge domeniu regal, fiind reședința comiților și vicecomiților de Arad.

    Datele privind stăpânitorii cetăţii curg de aici încolo: către mijlocul secolului al XV-lea este donată succesiv, trecând prin mâinile mai multor stăpâni, în final regele Vladislav I donând-o familiei Ország (1440-1444). În anul 1456, a intrat în posesia lui Iancu de Hunedoara, care apoi a dăruit-o căpitanului husit ceh Jan Giskra în 1471. În 1509, cetatea și domeniul au ajuns în stăpânirea lui Gheorghe Hohenzollern de Brandenburg.

    În 1541, când Transilvania a devenit principat autonom, Șoimoșul a fost reședința principelui minor, Ioan Sigismund și a mamei sale, regina Isabela; turcii au ocupat cetatea în anul 1552, după asedii repetate, iar în 1595 a fost recucerită de către György Borbély, căpitanul lui Ștefan Bathori, ajungând în custodia domnitorilor din Ardeal.

    Moise Secuiul, conducătorul luptei de rezistență împotriva ocupației austriece, s-a refugiat în cetatea Șoimoșului, dar, considerând-o nesigură, a încheiat un pact de schimb cu pașa Bektaș din Timișoara, cedând castrul în schimbul cetății din Kladovo; în 1599-1600, cetatea a trecut în stăpânirea lui Mihai Viteazul. A fost eliberată definitiv de sub dominația turcească în anul 1688.

    Stricăciunile din timpul și de după asediu nu au mai fost remediate niciodată, fortificațiile începând să se ruineze. Nu s-au mai luat măsuri nici pentru conservare. În secolul al XVIII-lea, cetatea și-a pierdut treptat importanța militară. A fost părăsită definitiv în 1788, iar, de atunci, s-a ruinat tot mai mult.

    Despre prezentul şi mai tulbure al cetăţii

    Cetatea Șoimoș se află acum pe lista monumentelor istorice, iar oficialii amintesc, din când în când, de dorința de o readuce la viață prin restaurare. În fapt, în 2016, CJA anunţa intenţia de a prelua dreptul de administrare al cetății, pentru a o restaura prin Programul Operațional Regional 2014-2020, pe Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. La acel moment, în referatul de necesitate care însoțea proiectul de hotărâre se preciza că cetatea este în stadiu avansat de degradare și reprezintă pericol public pentru vizitatorii săi, fiind necesare lucrări de intervenție de anvergură. Intervenţii care nu s-au materializat niciodată.

    După alte declaraţii de intenţie, în vara lui 2022, ADR Vest identifică o posibilitate de a finanța restaurarea cetății Soimoș, dar, la nivel local, politica a fost mai puternică decât istoria şi viitorul. Atunci, ADR Vest trimisese o adresă CJA, în care amintea că „a fost identificată o sursă de finanțare în cadrul Institutului Național al Patrimoniului (INP), care are în vedere dezvoltarea Planului Național de Restaurare (PNR). În acest sens, ADR Vest a propus un număr de 8 potențiale Obiective de patrimoniu/Monumente istorice din cadrul Regiunii Vest, în vederea includerii în Planul Național de Restaurare (PNR). Unul dintre acestea este <Cetatea Șoimoș, jud. Arad, cu o valoare estimativă de 65 milioane lei>”.

    Urma ca CJA să se pună de acord cu Primăria Lipova în privinţa actelor şi a Cetăţii. Ce a urmat însă aţi putut citi deja în materialul prezentat de noi: „Cetatea Șoimoș, ferită de ochii SRI-ului, a devenit țintă a Guvernului maghiar, cu incompetența sau complicitatea conducerii Primăriei Lipova”

    Ultimele vești au și ele mai mult legătură politica şi cu orgoliul decât cu cetatea. Primarul Lipovei declara de curând, la „La strada”, că Cetatea va rămâne la Lipova şi că primăria de aici va încerca să acceseze fonduri pentru reabilitarea ei:

    Va rămâne în proprietatea oraşului Lipova. Cel puţin, eu cât timp stau în două picioare și am putere în acest oraş, ca şi om, ca şi cetăţean, nu neapărat ca şi primar, voi lupta pentru ca acest obiectiv să rămână în proprietatea oraşului. A fost solicitată de către Consiliul Judeţean pentru a fi depusă pe o linie de finanţare europeană, dar noi o vom depune noi, pentru că  avem experienţa anilor precedenţi, când a fost dată în administare la CJA timp de zece ani şi nu s-a întâmplat nimic . Va fi deschisă o linie pe POR, în cadrul ADR Vest, și vom depune noi”.

     

    65 de milioane de lei se prăbuşesc bucată cu bucată, pe mai departe, deasupra câmpiei de vest, în curgerea lină a Mureşului şi a istoriei. Uneori, un documentar ne mai aminteşte de gloria de altădată.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    5 + 4 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.