Autoritățile au început joi dimineață procedurile pentru deconectarea Unității 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, singurul reactor rămas în funcțiune. Procesul a început la ora 7:00, iar în jurul orei 11:00 reactorul ar urma să nu mai livreze deloc energie în Sistemul Energetic Național. România pierde astfel o capacitate de aproximativ 680 MW, deficitul urmând să fie acoperit inclusiv prin importuri.

Puterea Unității 2 este redusă gradual, a explicat directorul centralei, Romeo Urjan. Oprirea înseamnă retragerea din sistem a celor aproximativ 680 MW produși de reactor.

„Asta înseamnă că cei 680 de megawați pe care îi producem la ora 11:00 vor fi scoși din Sistemul Energetic Național”, a declarat Romeo Urjan cu o zi înainte de deconectare.

Energia care nu va mai fi produsă la Cernavodă trebuie compensată din alte surse interne și prin creșterea importurilor. Autoritățile spun că sistemul energetic dispune de mai multe variante pentru a traversa perioada în care centrala nucleară nu produce energie.

Secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei, a precizat că România se bazează în principal pe rezervele hidroenergetice din lacurile de acumulare, pe reducerea voluntară a consumului și pe majorarea capacității de import, în special dinspre Bulgaria.

Potrivit acestuia, măsurile voluntare de reducere a consumului ar putea diminua necesarul cu aproximativ 200-400 MW în perioada vârfului de seară. Autoritățile urmăresc totodată prognozele privind producția de energie eoliană, care ar putea contribui la echilibrarea sistemului.

Nu există, deocamdată, o dată pentru repornirea centralei

Una dintre principalele incertitudini este durata opririi. În acest moment nu poate fi indicată cu exactitate data la care Unitatea 2 va putea fi repusă în funcțiune.

Prognozele hidrologice indică o scădere continuă a nivelului Dunării în zilele următoare, situație care complică perspectivele privind reluarea producției. În același timp, Europa se pregătește pentru aproximativ două săptămâni cu temperaturi foarte ridicate, potrivit secretarului de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi.

În aceste condiții, România va trebui să compenseze lipsa celor 680 MW de la Cernavodă printr-un mix de producție internă disponibilă, rezerve hidro, reducerea voluntară a consumului și importuri de electricitate.

Autoritățile: Consumatorii casnici nu vor fi afectați

Reprezentanții Ministerului Energiei susțin că oprirea centralei nu ar trebui să conducă la restricții pentru populație sau pentru serviciile publice esențiale.

Cristian Bușoi a declarat că, inclusiv într-un scenariu nefavorabil, eventualele limitări ar viza mai întâi marii consumatori industriali, nu gospodăriile.

„În cel mai rău caz, pe care nici pe acesta nu-l văd posibil, se va face o limitare de la marii consumatori industriali”, a afirmat oficialul.

Potrivit acestuia, alimentarea consumatorilor casnici și a serviciilor esențiale, precum spitalele, farmaciile, fabricile de medicamente, Poliția și instituțiile necesare funcționării statului, nu este considerată în pericol.

Oprirea Unității 2 lasă însă România fără cei aproximativ 680 MW produși de reactor într-o perioadă în care temperaturile ridicate pot determina creșterea consumului de electricitate. Momentul repornirii centralei va depinde de evoluția condițiilor care au determinat oprirea și, în special, de situația hidrologică a Dunării.

CITEȘTE ȘI: Enola Day – Scandalul de familie din Baumgarten (Livada) sau ce mai e cu Adi Țolea?