Înaintea meciului cu CFR Cluj, Mircea Rednic avea emoții în privința a trei dintre jucătorii săi, ba pentru că nu a jucat la „naționala” de tineret (Cristian Mihai), ba pentru diferite accidentări (Ali Abeid și Marcelo Freitas). Sigur, Rednic își cunoaște mai bine echipa decât noi, care avem emoții cam pentru toți cei ce vor „lupta la baionetă” cu „ceferiștii” clujeni.

Citiți amănunte aici: Mircea Rednic, emoții cu Cristian Mihai, Freitas și Ali Abeid: „Eu știu ce înseamnă echipa națională” 

Și, să spunem drept, tare ne-am temut că băieții noștri se vor prezenta în Gruia cu încrederea și avântul mielului în zi de Paște – chiar dacă-i mai aproape Crăciunul decât Paștele, nu se cădea să spunem „ca porcul de Crăciun”, că eram excluși de la acreditare cel puțin 10 ani pentru comparația asta.

Și începe meciul…

… cu Cristian Mihai și Freitas titulari, iar Abeid pe bancă. N-au fost chiar mielușei băieții noștri în primele minute ale meciului, când chiar au dat semne că n-au mers „la tăiere” în Gruia. Din păcate, s-au stins repede și au acceptat dominarea gazdelor, poate conștienți și de limitele proprii, dar și de jocul fără vână al clujenilor.

UTA s-a apărat cu 7 – 8 oameni, lăsând tentativele de pressing în seama lui Luckassen și Cooper. Sigur, n-a ieșit chiar presing, ceea ce făceau cei doi fiind mai degrabă un fel de jogging, cu ușoare schimbări de direcție, bifat doar ca mijloc de apărare împotriva frigului.

Totuși, în minutul 29, Luckassen ajunge în poziție bună la marginea careului clujean. Preluarea îl dă de gol: e clar că mai are de lucrat până va reuși să se împrietenească cu mingea.

Clujenii, ca niște ardeleni adevărați, știu una și bună: trebuie să atace. Și asta fac, atacă așa cum pot ei acum, bătrânește, în ritm de mocăniță ce se apropie de casare. Oricum, de gafele apărătorilor noștri ne temem, parcă, mai tare decât de „fantezia” atacanților lor.

Se apropie finalul primei reprize și UTA iesem cu pase (!) din apărare. Până la linia de la centrul terenului. O fi curentând linia aia? De acolo, începe „atacul în lateral”, de parcă ar vrea să cucerească băncile de rezerve. Oricum, atacurile se termină cu aut. Pentru clujeni.

De partea cealaltă, Otele pare cel mai sprinten și periculos. Noroc, totuși, că ia la țintă ultimul rând al peluzei din spatele porții apărate de Iacob. Și s-a terminat una dintre cele mai plictisitoare reprize a unei confruntări ce va fi trecută, în acte, mincinos, ca fiind „de fotbal”.

Jocul băieților antrenați de Mircea Rednic a amintit de Fănuș Neagu care, în „Cronici afurisite”, numea UTA, nu „Bătrâna doamnă”, ci „Baba UTA”. Cam așa a fost prima repriză, o întrecere între Mocănița Cluj și Baba UTA. Oropsiții reprizei au fost, de departe, cei doi portari (mai ales cel al „Mocăniței”) care au răbdat un frig ce merita răsplătit la pauză cu câte un pahar cu vin fiert (fără langoși, că-s scumpi de parcă ar fi făcuți cu făină din aur).

Emoții că mocănița devine accelerat?

Istoria spune că CFR este, de obicei, mai vie în repriza a doua. Și chiar avem motive să ne temem că „Mocănița” ar putea deveni accelerat. Schimbări oarecum previzibile la UTA: ies Luckassen și Rareș Pop (care au colaborat ca doi colegi de bancă certați), intră Carp și Omondi.

În chiar primul minut al reprizei secunde, Otele are o mare ocazie – lovitură cu capul, dar fără forță, la colțul lung, puțin pe lângă poartă. Iacob, nemișcat ca un sloi de gheață, dar bine că am scăpat.

Câteva minute ami târziu, un contratac încheiat cu un șut slab, pe lângă poartă, al lui Cristi Mihai (bun la „închidere” tot meciul). Păcat că nu s-a concentrat. În apărare totul este pripeală, teamă, de parcă ai noștri i-ar avea în față pe Messi, Ronaldo și Haaland. Singurul care respiră și joacă normal, este Benga, ceilalți dau în minge de parcă i-ar frige.

Carp încearcă să iasă din apărare cu mingea la picior până iese din teren cu ea. Este minutul 52 iar el încă-i în altă lume. După multe mingi bubuite de apărători oriunde, Micovschi își ia inima-n dinți și se aventurează cu mingea la picior, până la jumătatea terenului, de care nu trece de parcă i-ar trebui viză. Așa că se întoarce, pasează lui Iacob care… o bubuie.

Mă rog, astea or fi automatismele dobândite de elevii lui Rednic în pauza de jocuri ale naționalelor.

Continuă atacurile clujenilor, parcă mai periculoase – multe sunt finalizare cu șuturi, dar în afara cadrului porții și cu multe cornere care oricând pot fi periculoase pentru echipa care-l are în apărare pe Conte. Jucător puternic, inimos și curajos dar, vai!, rudimentar și parcă speriat de bombe.

UTA încearcă să muște cu dinți de lapte – teama de care a suferit aproape toată echipa (mai puțin Iacob, Benga și Cristi Mihai) sau lipsa antrenamentelor l-or fi făcut pe Căpușă să rateze, pe un contraatac venit de nicăieri, din 4-5 metri, lateral? E drept, a șutat în bară, dar tot ratare este.

În minutul 88 Carp putea să marcheze dar, de la 3-4 metri de poartă, a șutat peste. Ce lovitură ar fi fost!

Omondi și Lukassen au un dușman comun: mingea. Altfel spus, la pauză a ieșit 19 (Lukassen) și a intrat 20 fără 1 (Omondi), acesta din urmă, totuși, un pic mai activ, mai prezent. Păcat de preluări, ca de liga a cincea și de pasele date, parcă, cu telefonul de campanie (știți, din ăla cu manivelă).

Cooper nu-i nici el mai breaz. A vrut mult, cum se spune în lumea elevată a fotbalului, s-a zbătut, dar nu prea a putut. Din cauza lui s-au pierdut cel puțin două șanse de contraatac, pentru că a intrat în ofsaid ca un junior în curtea școlii (asta ține de pregătirea atacanților, nu?). Păcat că un Rareș Pop – tot mai șters – nu are calitățile fizice ale lui Cooper, Lukassen sau Omondi. Ce jucător ar fi!

Pasele au fost (și) în acest meci marea problemă a jucătorilor lui Rednic. Iar norocul s-a numit, ca aproape de fiecare dată, Iacob, care în minutul 83 a scos un șut, la firul ierbii, pe care mulți l-au „văzut” în poartă.

Mă rog, nu mai criticăm, că iar se supără Mister Rednic pe noi.

Spunem, totuși că punctul obținut pe terenul CFR-ului este mare de tot. Or, la urma urmei, asta contează cel mai mult, asta mulțumește și spectatorii care n-au tăcut o clipă pe tot parcursul meciului. Deci, bravo, UTA, felicitări suporterilor prezenți la Cluj!

CFR Cluj: Sava – Mogoș, M. Ilie, Kresic, Morgan (82 – Camora) – Muhar, Tachtsidis, Cvek (56 – Deac) – Otele, Juricic (70 – Bîrligea), Avounou (70 – Fica)
Rezerve: Hindrich – Camora, Boben, Filip, Lucaci, L. Mihai, C. Deac, Bîrligea, Răzvan Fica
Antrenor: Andrea Mandorlini

UTA: Fl. Iacob – Stolnik, Conte, Benga, Căpușă – Freitas (80 – Marku), Cr. Mihai – Rareș Pop (46 – Omondi), Cooper (86 – Fabry), Micovschi (81 – Abeid) – Luckassen (46 – Carp)
Rezerve: Kucher – Abeid, Carp, D. Rodrigues, Fabry, Omondi, Stahl, Iurasciuc, Marku
Antrenor: Mircea Rednic