duminicã, 8 decembrie, 2024

Special Arad Logo

    Câţi bani face Aradul din parcări? Locul 10 pe țară și locul 2 în topul orașelor medii, la venituri din parcări

    de Adriana Barbu | 30 octombrie 2024, 3:35 PM | Administraţie | Naţional | Topic special

    10

    Cu venituri totale din parcări, în 2023, de 10.031.981 de lei, Aradul ocupă în topul Parking Data, pentru orașe medii, la venituri încasate din administrarea sistemului de parcări, a doua poziție după Oradea. Veniturile încasate de Primăria Oradea din administrarea parcărilor publice sunt însă mult mai mari decât cele din Arad, mai mult decât dublu: 26.987.076 lei.

    Poziția a treia în din acest top este ocupată de Sibiu, primăria de aici obținând anul trecut din plata parcărilor publice o sumă apropiată de cea a Primăriei Arad: 9.983.667,62 lei.

    Potrivit datelor făcute publice de Data Parking, în anul 2023, Primăria Oradea administra 27.855 de locuri de parcare publice, Aradul 20.467 de locuri de parcare, în timp ce Sibiu, care ocupă locul trei la venituri, administra un număr mult mai mare de parcări decât Aradul și Oradea: 29.343.

    Explicația stă, desigur, în taxele pe care primăriile le percep pentru locurile de parcare amenajate, în condiţiile în care o oră/o zi de parcare cu plată în Oradea e de două ori mai scumpă decât în Arad, în timp ce în Sibiu sunt unele dintre cele mai mici tarife la parcare pe zi şi pe oră. Abonamentele de parcare din Sibiu sunt unele dintre cele mai ieftine, după cum aţi putut citi și mai jos:

    Arad, orașul cu (unele dintre) cele mai scumpe abonamente de parcare. Cât costă abonamentele comparativ cu Oradea, Timișoara, Sibiu, Brașov sau Sighișoara

    Aradul, locul 10 pe țară la venituri din parcări

    La nivel naţional, Aradul ocupă poziția a 10 în topul realizat de Parking Data, la veniturile încasate de data această din parcările cu plată (aici nu intra și parcările de reședință), cu un venit obținut anul trecut de 4.589.747 de lei, din taxarea cele 6.287 de locuri de parcare cu plată.

    Primul loc este ocupat de București (49.140.511 de lei obținuți din taxarea a 45.280 de locuri de parcare cu plată), urmat de Cluj-Napoca (26.628.213 de lei din 8.224 de locuri de parcare) și Oradea (18.286.107 de lei din 7.355 de locuri de parcare).

    Următoarele locuri în top revin orașelor: Timișoara (16.744.948 de lei din 22.580 de locuri de parcare), Sibiu, Brașov, Constanța, Târgu Mureș și Suceava.

    Topul veniturilor obținute de orașe pe un loc de parcare, în 2023

    Pentru a indica eficiența veniturilor încasate pentru parcări, realizatorii topului au calculat și câți bani au făcut primăriile din administrarea unui loc de parcare (venit per loc de parcare). Oradea prinde şi aici TOP 3 al municipiilor de talie medie, primăria scoțând dintr-un loc de parcare un beneficiu de 968.80 de lei!

    Suma este imensă dacă amintim că media veniturilor obţinute de orașele medii pentru un loc de parcare a fost calculată la 287.80 de lei. În fapt, Oradea ocupă o poziție bună și în topul național cu acestă sumă, semn că parcările de aici sunt scumpe.

    Și Aradul este mult peste media pe ţară, cu un venit per loc de parcare de 490.15 de lei. Sibiu este tot peste media pe ţară, cu 340.24 lei venituri dintr-un loc de parcare, dar nici acest oraş şi nici municipiul Arad nu prind aici TOP 3.

    Târgu Mureş, cu 1.145.80 de lei pe un loc de parcare, şi Satu Mare, cu 731.11 de lei venituri obţinute din administrarea unui loc de parcare, ocupă primele locuri în acest clasament, alături de Oradea.

    martie Fritz parcari

    Timișoara, cu cele mai multe locuri de parcare, nu a prins top 3 orașe mari

    Timişoara cu cele 83.500 de locuri de parcare, cele mai multe locuri de parcare dintr-un oraș din România, nu prinde TOP 3 oraşe mari, când vine vorba de veniturile obţinute din administrarea parcărilor. Suma obţinută de Primăria Timişoara din gestionarea parcărilor publice în anul 2023 a fost calculată de Parking Data la 19.664.677 de lei. Dublu faţă de Arad şi Sibiu, dar mult mai puţin decât adunase Primăria Oradea din parcările publice pe care le administrează.

    Primăria Timişoara administrează însă şi multe parcări pentru care nu percepe tarife.

    În topul oraşelor mari, înainte de Timişoara (poziția a 6-a) se află Bucureştiul, primul loc, sectoarele de aici (locul doi fiind ocupat de Sectorul 4) şi Clujul, locul 3.
    Bucureștiul a încasat în anul 2023 din sistemul de parcare cu plată suma de 58.241.576 de lei, Sectorul 4 suma de 37.916.203 de lei, iar Cluj-Napoca 37.856.829 de lei.

    Cu 1,286.25 de lei venituri obţinute dintr-o loc de parcare, Bucureştiul (care administrează 45.280 de locuri de parcare) ocupă locul 1 şi în acest top al eficienţei. Cluj-Napoca (care administrează 42.596 de parcări) a încasat doar 888.74 de lei în 2023 pentru un loc de parcare, mai puțin decât Oradea, municipiu inclus într-o altă categorie.

    Media naţională a veniturilor încasate pentru un loc de parcare în oraşele mari a fost calculată la 472.97 de lei. Timişoara este la jumătate din media naţională pentru oraşele mari: 235.51 lei, sumă similară cu cea încasată de Primăria Arad.

    Cresc mult veniturile din taxarea parcările, nu şi numărul de parcări

    Realizatorii raportului privind „Inventarul parcărilor publice din România” care include topurile amintite de noi mai sus precizează, încă din start, că în ultimul an se constată „cea mai mare creștere de până acum a volumului încasărilor din parcările publice în România, cu o creștere de aproape 50 % (452 milioane lei față de 314 milioane de lei anul anterior)”, o creştere de peste 3 ori în 5 ani. Totul, însă, în condițiile în care „creşterea veniturilor în 5 ani de 300% se bazează pe o creştere a numărului locurilor publice de parcare de doar 17% în 5 ani”.

    ”Numărul total al parcărilor publice a crescut foarte puțin faţă de anul precedent (1,353 milioane față de 1,299 milioane), însă a crescut foarte mult volumul veniturilor încasate din parcările
    publice”, se aminteşte şi mai jos în raport.

    Despre cât de greu se fac noi locuri de parcare în România și, mai apoi, la Arad, într-un alt material.

    Mai amintim doar că 148 de orașe taxează parcarea în România, dar în ţară există alte 144 de orașe care încă nu taxează parcarea, şi că aproximativ 23% din numărul locurilor publice de parcare sunt fără plată în 2023 (311.344), potrivit Parking Data.

    Cât costă o oră de parcare în Arad vs. Oradea şi Timișoara

    Cum s-a ajuns la sumele de mai sus? Prin taxele impuse de primării pe locurile de parcare pe care le administrează: parcarea cu ora, parcarea pe zi, abonamentele de parcare. Cât costă parcările cu plată pe ore şi pe zile în vestul ţării?

    O oră de parcare cu plată în zona ultracentrală a Aradului e mai ieftină decât în municipii precum Oradea sau Timișoara, dar e mai scumpă decât la Sibiu sau Braşov.

    Potrivit aplicației Tpark, folosită ca modalitate de plată a parcărilor în toate municipiile incluse în această secţiune a materialului, o oră de parcare în Zona Zero din Arad costă 3.15 lei, iar în zona zona 1 – 2.63 lei, în timp ce plata parcării pe o zi în zona 1 costă 21 lei. În zona 0 acest tip de parcare nu este posibil.

    La Oradea, care conduce de departe topul celor mai scumpe parcări cu plată din Vest, pe oră şi pe zi, o oră de parcare în zona ultracentrală costă 8 lei, în zona 1 – 4 lei, în timp ce în zona 2 – 3 lei. O zi de parcare cu plată, costă, pentru zona 2, unde acest tip de parcare este posibil, 30 de lei.

    La Timişoara, o oră de parcare în zona ultracentrală, Zona Green, costă 4 lei, iar în zona Red 2 lei, în timp ce șederea pe mai departe în parcarea din Zona Green este calculată, progresiv, la 7 lei/ora. Pe aplicația Tpark nu există posibilitatea de plată a unei zile de parcare aici.

    abonamente parcare Sibiu

    Sibiul, orașul în care parcarea e prietenă cu turiștii

    Am decis să aruncăm un ochi și la parcările cu plată din orașele Sibiu, Brașov, Sighișoara etc., pentru a avea o imagine cât mai clară a costurilor pe care cetățenii le acoperă pentru staționarea în zonele parcările cu plată.

    La Sibiu, în zona A, o oră de parcare costă 2.59 lei, în zona B tot 2.59 lei, în zonele C și D – 1.44 lei, în timp ce o zi de parcare în zonele cu plată din oraș (A,B,C,D) costă 12.67 lei în aplicaţia Tpark.

    La Braşov, în zona ultracentrală, o oră de parcare costă 3 lei, iar o zi de parcare în această zonă 24 lei, în timp ce în Zona 1 o oră de parcare costă 2 lei, iar o zi de parcare 16 lei.
    La Deva o oră de parcare în zona A costă 2.10 lei, iar în zona B – 1.05 lei.

    La Sighişoara, unul dintre oraşele preferate de turişti, o oră de parcare în Zona A costă 5.65 lei, iar o zi de parcare tot aici 20.83 lei, în timp ce în zona B o oră de parcare e 4.76 lei, iar pentru o zi se plătește 16.96 lei.
    La Hunedoara, primăria pare să nu fi împărțit oraşul pe zone, existând un singur tarif: 1 ora costă 3.36 lei, o zi 20.14 lei. La Baia Mare, situația pare similară cu cea de la Hunedoara. Există un singur tarif pentru plata parcărilor: 1 oră- 5.25 lei, o zi – 12.60 lei.

    Trebuie precizat aici că prețul include și taxele pe care Tpark le percepe pentru aplicație, de unde și diferența dintre tarifele incluse în hotărârile de consiliu și plata efectivă pentru un loc de parcare.

    Ce venituri s-au obţinut din amenzile date în parcările publice şi ce facilităţi oferă primăriile când vine vorba de parcări în oraş şi cui, în materialele viitoare pe această temă.

    Citește și: 

    Arad, orașul cu (unele dintre) cele mai scumpe abonamente de parcare. Cât costă abonamentele comparativ cu Oradea, Timișoara, Sibiu, Brașov sau Sighișoara

    • 21.900 de lei – rezervarea unui loc de parcare în centrul Aradului. Subiectul a încins internetul

    • Noul Regulament de parcare intră în vigoare de săptămâna viitoare

    • Parcări mai scumpe, pentru timp mai scurt și abonamente anulate în centrul Aradului

    • Un loc de parcare, vă rog, lângă Piața Catedralei!

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Ce fain!
      Iei bani de la oameni din taxe si impozite si dau cu vopsea pe carosabil (nu pe locuri de parcare amenajate ci pe locul pe unde ar trebui sa treaca masinile) si spui ca ai un loc de parcare. Carosabilul este al locuitorilor (PMA este doar executivul consiliului local care este forma de conducere colectiva ”aleasa” de masochisti) si RECONS (o societate comerciala care are monopol – chestie nelegala in tarile civilizate – monopol tansmis de aceeasi consilieri pe care noi masochistii i-am trimis acolo sa ne jecmaneasca) administreaza parcarile (incaseaza veniturile ca si cum drumurile publice si parcarile ar fi ale lor) si platesc o redeventa catre bugetul local (adica nu toti bani merg la bugetul local o mare parte din ei raman la RECONS), fiindca RECONS este companie publica, cu enșpe directori, cu consiliu de administratie compus din numiti politic prin angajari pe baza de concursuri fentate, fraudate, manevrate (infractiuni de trafic de influenta, coruptie), fiindc trebuie sa mananca si gura administraotilor ceva pentru 1 ora de lucru pe luna astia iau cateva sute de euro pe luna).
      Banii obtinuti din parcari sunt folositi pentru amenajarea de noi locuri de parcare. Era o gluma. Banii aia sunt pentru chestii diverse. Noi platim fiindca asa vrem noi, fiindca suntem cretini si pentru ca nu am fi fericiți dacă n-am suferi de sindromul Stockholm.
      daca o iei statistic suna oarecum pozitiv. In realitate smecherii din politica, pe banii nostri, in numele nostru, pe drumurile publice care sunt tot ale noastre, amenajeaza locuri de parcare pe bani, iarasi banii nostri.
      Apoi vine securici de meletia locala si ne amendeaza drtastic fiindca nu am platit ce era al nostru, facut cu banii nostri, pe tereul nostru, fiindca asa vrem noi, vointa manifestata de noi exprimata prin votul consilierilor nostri (ca si astia sunt ai nostri, desi nu am avut dreptul sa alegem intre ei din cauza sistemului de vor pe liste blocate de partid).
      Ca sa fie bine! Nu stiu cui ii e mai bine. Mie nu. Poate la un talamb sau talamba care moare de ciuda ca el n-are masina sau care are si masina si vila cu garaj.

      +15 voturi
      +1
      -1
    2. @antevorbitor Doar din amenzile date de politia locala se duc o parte din bani catre primarie, din inchirierea locurilor de parcare toti banii raman la Recons informeaza-te mai bine.Sunt si situatii cand parcarile sunt concesionate cu totul ex pro arhitectura atunci contractul e direct cu primaria se face bypass la Recons.

      +5 voturi
      +1
      -1
    3. @Screech
      Tu zici ca banii din parcare nu merg la bugetul local ci se fac venit la Recons. Câți din acești bani ajung la bugetul local? Poate ar fi utilă o solicitare pe L.544/2001 la PMA, fiindcă ar fi foarte grav ca taxele noastre să fie folosite de o societate comercială, chiar și una monopolistă și îmbâxită de politruci. Poate ar trebui sesizatgă și Curtea de Conturi (altă șandrama infestată de politruci și deci inutilă din perspectiva interesului public). Pe mine m-ar interesa din calitatea mea de plătitor de taxe și impozite sau din calitatea mea de cititor.
      Pentru amenzi știu că doar o parte merg la bugetul local deși OG2/2001 spune clar că amenzile se fac beneficiu la bugetul local în integralitatea lor, nu în parte.
      Același act normativ mai spune și că sancțiunile se constată de agenți și știu că angajații RECONS care constată sancțiunile pentru neplata tarifelor de parcare nu sunt agenți constatatori (RECONS nu are cod CAEN de constatare a contravențiilor pentru că nu este instituție publică și pentru că nu există un astfel de CAEN). Indivizii care fraternizează cu autoritățile și chiar și instituțiile abilitate, inclusiv instanțele de judecată, spun că actul constatator este PV de constatare încheiat de purtătorii de chipiu de la miliția locală. În realitate ăștia fac doar muncă de secretariat și transpun adevăratul act constatator numit de intelijenții din PMA ”Notă de Constatare” în PV de constatare, deși ei nu au constatat nimic, nefiind prezenți. Astfel se ajunge ca niște simpli angajați ai unei societăți comerciale să dețină autoritate de stat.
      Tot privind RECONS și amenzile mai trebuie menționat că existeă o situație absolut incredibilă la Arad:
      – Amenda pentru parcare este 500 lei;
      – Dacă o plătești în termenul legal de la comunicarea PV de constatare plătești jumătate din minim, respectiv 250 lei.
      și surpiza soră cu întunericul total juridic:
      – Dacă plăteși în termen de 24 de ore de la data ”Notei de Constatare” plăttești 100 lei. Amenda asta specială nu se face venit la bugetul local ci este venit al RECONS. RECONS încasează amenzi în contradicție cu OG.2/2001. Ilegal, nelegal, deturnare de fonduri, fraudarea banilor publici etc.
      Poate se depune o cerere de informare pe L.544 și se face o adresă către Curtea de Consturi (din nou).
      Poate se întreabă și mamelucii ăia de au votat așa o inepție (consilierii locali), ce au avut în cap și pe cine au reprezentat, că intereul meu sigur nu l-au avut în vedere.
      Poate se întreabă și conducerea Meliției locale, că ei sunt specialiștii în aplicarea așa ziselor legi arădene, din calitatea lor de luminați membrii cu bulan, ce părere au despre șmenul ăsta din CLM Arad.
      Poate se face și o adresă către legiuitor: în cazul de față Guvernul României prăbușite, să vă comunice dacă este posibil ca o sancțiune să fie alternativă spre beneficiul unei societăți comerciale.
      Poate veți întreba șefii de partide de neinspiratele numiri în consiliile de administrație ale RECONS dar și a celorlalte comparnii publice locale. Eu aș fi curios cât câștigă un membru al unui CA al RECONS și cât timp prestează pe lună? Curiozitate din calitate de plătitor prost și cititor fidel.
      Faceți măcar o adresă la Poliția Arad, serviciul economic, că au expertiză și pe partea de plată a taxelor către stat și în domeniul redactării unui proces verbal de contravenție și de realizare de venituri necuvenite de către societățile comerciale. Dacă ați vrea ați putea întreba și la Finanțe, că și ei știu de OG.2/2001 și de veniturile care se cuvin bugetului local, precum și de activitățile și veniturile care pot fi realizate de o societate comercială. Profitați de răspunsurile la întrebările astea ca să îmbogățiți conținutul părții a doua a articolului promis.

      +12 voturi
      +1
      -1
    4. Tot aud că „nu Primăria face bani, ci Reconsul”…
      Măi, fraților, dar Reconsul a cui mama naibii e… ? Nu a Primăriei ?
      Nu e „e unul dintre copiii de suflet” ai Primăriei, „moșit” ca să ofere sinecuri, bani la buget sau bani „de sifonat” pt Primărie și OAMENII SĂI ?
      Spuneți că „Reconsul” e tot timpul pe minus”; posibil, nu vă contrazic. Dar DE CE E PE MINUS, că bani le intră, chiar destui ?!
      Nu pentru că e „o vacă de muls” pt gașca de la Primărie?
      Ne-a arătat cineva, vreodată, o „carte albă” a balanței de venituri și cheltuieli a Reconsului, ca să vedem și noi, plătitorii de taxe și impozite, UNDE SE VOATILIZEAZĂ BANII NOȘTRI ?
      .
      Dar de ce să ne mirăm, când devalizarea banilor noștri, se produce la nivel național (nimeni din clasa „dinozaurilor” politici, care ne jefuiesc de decenii întregi, nu a dat vreodată o Notă explicativă unde se duce EXACT întregul CASS din salariul nostru – aproape jumătate din salariu – , iar de taxele impozitele noastre, ce să mai vorbim … ?) !
      .
      Dar se pare CĂ NE PLACE, din moment ce după așa-zisa Revoluție, am continuat cu „eșaloanele 2 și 3 ale lui Ceaușescu ” (cei care l-au și trădat, de altfel, pt a-i lua locul), iar apoi, cu URMAȘII acestora și cu URMAȘII URMAȘILOR acestora, plus câțiva „lingători de clanțe” ai lor, recompensați, ulterior, cu diverse funcții politice sau sinecuri prin firmele „moșite” de oamenii Sistemului.
      .
      Asta ne place, asta avem !!! – … iar (ne)votul la Localele din Arad este unul cât se poate de elocvent.

      +6 voturi
      +1
      -1
    5. ….dar cum rămâne cu locurile de parcare de prin piata Avram Iancu,care din ce am.intekes se „transformă”in B-dul Revoluției….iar noi locatarii(care NU OUTEM BAGA mașinile în curți)nu mai primi abonamente(contracost…)in piața Avram Iancu,ci doar pe străzile învecinate pietei..adică ne vom „călării „peste locatarii care locuiesc pe acele străzi sa parcam peste ei…sau cum..a ți gândit o voi?că noi proști…..noi doar votăm..că orbii!!

      +4 voturi
      +1
      -1
    6. Astea nu sunt parcări sunt niște linii trase cu Varul și ocuparea ilegală a unei benzi de circulație mărirea nejustificată a tarifelor pentru parcare pentru un bulbarea firmelor prietene susținute din punct de vedere politic. Investiți în și faceți parcări de la zero ca în Oradea pe malul Crișului ca să nu merg mai departe în țările civilizate și acolo puteți să cereți 2 € pe oră dar nu așa jegmăneală și bătaie de joc

      +7 voturi
      +1
      -1
    7. Întrecere pe cine are biruri mai mari pe locul de parcare pică în derizoriu.

      Apropo, Timișoara, Oradea, Reșița și alte 7 orașe primesc până în 2030 100 de milioane de euro de căciulă de la UE pentru dezvoltarea infrastructurii verzi.

      Bineînțeles că Aradul e din nou pe dinafară…

      +21 voturi
      +1
      -1
    8. Care ar mai fi statisticile cu parcarile daca parcarile ar fi definite ca fiind acele spatii amenajate in afara carosabilului, nu pe carosabil (ca astea nu au fost amenajate de parcări ci de drum public), așa ca să iasă în evidență lipsa de soluții care caracterizează autoritățile locale? Adică soluții au, dar nu pentru fraieri ci pentru șmecheriile lor de unde se poate deduce că politrucii de Arad nu ne reprezintă. De ce nu ne reprezintă? Păi fiindcă noi nu avem drept de vot ci doar o amărâtă de confirmare a alegerilor făcute de ei (ei își fac listele și noi nu avem dreptul să alegem candidați de pe o listă ci trebuie să confirmăm alegerea partidelor – structuri mafiote nedemocratice ce dețin toată puterea din țara asta, care ocupă prin politruci jenanți toate instituțiile publice pe care le deturnează de la sensul lor în folosul propriu).

      +6 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    3 + 0 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.