Casa lui Eminescu, „înnobilată” cu termopane, a ajuns sală de jocuri
Poetul Mihai Eminescu a văzut lumina zilei într-o casă din centrul Botoşaniului, lăsată acum de izbelişte de autorităţile locale. La parterul acesteia au fost deschise o sală de jocuri de noroc şi un magazin de haine second-hand, potrivit site-ului turismistoric.ro.
Cu tencuiala căzută, geamuri prin care uşor trece vântul şi un acoperiş şubrezit de vreme şi de timp. Aşa arată locul unde s-a născut Mihai Eminescu. În ciuda biografiilor care au consacrat Ipoteştiul drept loc al naşterii lui Mihai Eminescu, istoricii care au studiat trecutul Botoşaniului au stabilit cu certitudine că „poetul nepereche“ a fost adus pe lume într-o casă din Centrul Vechi al oraşului.
Până nu de mult, botoşănenii intrau în casa lui Mihai Eminescu fără să ştie, doar pentru a-şi cumpăra haine sau încălţăminte la mâna a doua. La parterul clădirii existau două spaţii comerciale, care între timp au fost închise de criză, şi o sală de jocuri mecanice.
În „tinereţile” ei, era o casă frumoasă, somptuoasă, aflată chiar în mijlocul târgului, lângă Biserica Uspenia, locul unde a fost botezat poetul. „Luceafărul poeziei româneşti” a trăit acolo între anii 1850-1853. Ulterior, părinţii l-au dus la Ipoteşti, unde a petrecut cea mai mare parte a copilăriei.
Distrusă de incendiu, în 1887
La 3 iunie 1887 un incendiu devastator a distrus aproape în totalitate casa căminarului Eminovici, însă aceasta a fost refăcută după planurile originale în anul în care Eminescu s-a stins, 1889.
„Ceea ce ştim cu siguranţă este că acolo se aflau casele părinţilor lui Mihai Eminescu, primite dotă din partea mamei sale şi stăpânite un număr de ani de familia Eminovici. Din casele care există acum, s-au păstrat totuşi câteva elemente originale“, a spus Gheorghe Median, istoric la Muzeul Judeţean Botoşani, unul dintre cei care au studiat trecutul oraşului.
Paradoxal, clădirea reconstruită pe locul în care s-a născut Mihai Eminescu, este una dintre puţinele care n-au intrat în programul de reabilitare a Centrului Vechi. Autorităţile motivează că nu a putut fi inclusă în acest program deoarece este proprietate privată, la etaj locuind doi bătrâni. „Acolo sunt nişte oameni care au acte de proprietate pe casă. Ar trebui să se facă un efort să fie pusă la punct şi promovată, pentru că nu vorbim despre o casă care oricare alta”, a mai spus istoricul Median.
Bătrânii care locuiesc momentan într-una dintre încăperile clădirii cunosc, în linii mari, istoria. „Eu, după cum am auzit, a fost o casă în care a trăit Eminovici, tatăl lui Eminescu. Şi mai ştiu că a fost botezat la Uspenia”, ne-a spus în fugă, Nea Titi (76 de ani), locatarul casei.
În momentul de faţă, paragina a pus stăpânire pe construcţia care ar putea fi transformată într-o mină de aur turistic.
Fundaţie culturală: „Se poate face un muzeu documentar“
Membrii Fundaţiei Culturale Hyparion, orientate pe studiul şi promovarea creaţiei lui Mihai Eminescu, au investit într-un bust şi într-o plachetă şi le-au amplasat pe peretele casei pentru a atesta valoarea istorică a clădirii. „Eu am făcut o grămadă de demersuri. Am dorit să fie acolo un muzeu naţional al poeziei, am dorit să se cumpere acele spaţii de către Primăria Botoşani. Nu s-a ajuns la nicio concluzie. Se poate face un Muzeu documentar Eminescu“, a declarat poetul Gellu Dorian, fondatorul Fundaţiei Hyperion.
Viceprimar: „N-am cum să mă întorc în timp“
Reprezentanţii municipalităţii recunosc importanţa imobilului, dar spun că nu pot lua în calcul posibilatatea introducerii acestuia în circuitul turistic. „N-am cum să mă întorc în timp. Asta este situaţia! Ce s-a restaurat în Centrul Vechi au fost locuinţele proprietate a municipalităţii”, a fost replica lui Viorel Iliuţă, viceprimarul din Botoşani.
Până a intra în programul de reabilitare, majoritatea clădirilor din centrul Botoşaniului au avut statut de locuinţe sociale şi erau locuite de cetăţeni de etnie romă.
Municipalitatea susţine, totuşi, că are un plan de rezervă. „Am început să lucrăm la un regulament pentru revitalizarea Centrului Vechi, care are mai multe componente, iar una dintre ele presupune să ne adresăm proprietarilor care deţin clădiri nerenovate în zonă, să-i rugăm, în condiţiile legale, să ia măsurile cuvenite pentru restaurare. Măcar a faţadelor”, a mai spus viceprimarul.
Comentariile portalului
Aradul nu mai are cultură reală! Da, Filarmonica a schimbat ceva în bine, însă celelalte instituții, teatrul, biblioteca, nu mai zic de centrele culturale, Hub etc sunt numai mijloace (...)
in zoma dinamo la X-uri,sper ca se rezolva!!
Să vedeți ce legi,taxe și impozite vor fi după așa zisele alegeri!