Înainte era mai bine, dar era tot cald? La fel de cald ca acum, spun multe voci pe facebook, locul în care se poartă dialogurile în România, în timp ce alte glasuri preferă, în contrapartidă, poze cu temperaturile la nivelul solului, la nivelul clădirilor, asfaltului, a zonelor betonate vs. temperaturile la nivelul suprafețelor pe care copacii lasă umbră.

De poze şi câteva cifre sau texte se folosesc şi cei care încearcă să-i convingă pe toţi că încălzirea globală e o minciună, o manipulare oficială venită să ne sărăcească pe noi şi să-i îmbogăţească şi mai tare pe occidentalii putrezi de bogaţi. Poze cu termometre care indicau în anii 80 şi temperaturi de peste 40 de grade Celsius vin, în viziunea acestora şi a urmăritorilor lor de pe facebook, să confirme că verile sunt la fel ca acum 40 de ani, pentru că existau zile în care canicula îşi făcea simţită prezenţa şi atunci.

De cealaltă parte, câteva poze cu termometre suprapuse peste diferite zone din oraş vin să confirme, în ochii celor care le postează şi a celor care îi urmăresc, diferențe de până la 20 de grade între temperaturile resimţite într-un centru de oraş aglomerat, pavat, asfaltat şi plin de maşini, şi cele tot de pe stradă, dar de la umbra unui copac bătrân. Iar, de aici, curg discuţiile despre tăierile masive de copaci, efectele lor, dezastrele pe care şi le face omenirea cu mâna ei.

(Poză care circulă pe facebook legat de temperaturile în plin soare vs. la umbră)

Despre cald, prea cald, în statistici și nu în poze

Puţini sunt însă cei care invocă statisticile specialiştilor, graficele oferite de aceştia, rapoartele instituţiilor meteorologice, studiile făcute de experţi în domeniu, întinse pe ani întregi şi cu sume serioase alocate cercetării. Pentru că, cu o poză şi câteva cuvinte aruncate în aer, despre cât e de cald sau nu, ești mai convingător decât cu un studiu stufos și greu de transpus în realităţi simple, albe sau negre, şi și mai greu de periat de date ştiinţifice anevoios de parcurs.

După studii, concluzii şi direcţii clare, de înţeles pentru toţi şi care să nu fie neapărat prăpăstioase trebuie să cauți, să-ți pierzi timpul citindu-le și să-ți încrețești mintea înțelegându-le, chiar dacă unele sunt la îndemâna tuturor: pe paginile Ministerului Mediului, Parlamentului European, ale marilor universități sau a organizațiilor mondiale, precum cea a sănătății, sau pe acum deja celebrele pagini Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) și Copernicus Climate Change Service.

Sunt, ce-i drept, date oficiale, iar după pandemie încrederea în cele venite de la state, fie ele din Europa, fie din America, a ajuns probabil la minimul istoric. Spre zero. Despre pierderea încrederii în politica oficială a statelor, dar, mai grav, pierderea încrederii în specialiști, după pandemia de COVID, ați putut citit în trecut pe Special Arad AICI.

Totuși, câțiva utilizatori de rețele sociale aduc în discuție și studiile acestea, chiar dacă ele nu atrag atâtea aprecieri și comentarii, nu stârnesc dialoguri aprinse asemeni convingerilor ce se învârt în jurul unor poze din trecut sau ale unor fotografii cu termometre.

(Anomaliile legate de temperatură, în Arad. Foto: captură Meteoblue)

Grafice cu anomaliile termice din ultimii 45 de ani, în Arad

Despre o statistică relativ ușor de înțeles și interpretat, făcută în baza măsurătorilor de temperatură din trecut şi până în ziua de astăzi, vorbeşte pe facebook, prezentând datele legate de Arad, Ladislau Szőke. Graficul postat de arădean, care indică anomaliile de temperatură din Arad între anii 1979 şi 2024, este însoțit de acest comentariu:

„Tot văd postări cu tinerețea noastră cum mergeam noi pe afară toată vara și nu pățeam nimic, că doar tot cald a fost și atunci. Mai jos aveți graficul lunar al anomaliei termice pe ultimii 45 de ani la Arad. Mai pe românește: dacă o lună era mai caldă decât de obicei, dunga e roșie în sus, dacă era mai rece, e albastră în jos. Cu cât diferența era mai mare, cu atât dunga e mai lungă. Clar, nu?

După cum vedeți, prin anii 80 lunile erau mai degrabă mai reci decât media. E mai mult albastru sub linie decât roșu peste ea. Din 2008 încoace, în schimb, sunt foarte puține luni mai reci, și acelea doar puțin mai reci decât media. Marea majoritate sunt mai calde. Mult mai calde. Deci măsurătorile spun că nu e adevărat că era fel de cald.”

(Graficul Meteoblue legat de Arad, cu care Ladislau Szoke și-a ilustrat postarea de pe facebook)

Oculta mondială, punctul de fierbere schimbat, crizele și tăierea pensiilor

Arădeanul recurge apoi şi la câteva ironii şi câteva scenarii de ocultă mondială pentru a contextualiza subiectul și a blama modul superficial de judecată, de pe rețelele sociale:

„Dar atunci cum de era totuși mai cald? Știți cum? Oculta mondială s-a ocupat de decalibrarea tuturor termometrelor de precizie de la toate stațiile meteorologice. Mii și mii de termometre. Știți cum? Simplu: prin modificarea temperaturii de fiebere a apei. Pur și simplu i s-au adăugat două grade. Acum apa fierbe la 102 grade, dar cine observă asta, că doar nu pui termometru în ciorbă. Cu asta toate temperaturile măsurate au crescut cu două grade peste tot pe glob. Stiți când? Fix în 2008. Mai țineți minte ce a fost în 2008? Bingo! Lehman Brothers! Criză, falimente, tăierea pensiilor… Se putea face orice porcărie. Vedeți cum se leagă?

Nu, nu se leagă. Pământul e același. Lui nu-i pasă nici de ocultă, nici de noi. Apa fierbe la 100 de grade în continuare. Noi ne distrugem habitatul, apoi negăm asta ca proștii.”

Încălzirea globală, pandemia de COVID, încrederea şi ştiinţa

Postarea a atras desigur (și) comentarii care leagă aceste statistici de situaţia din timpul pandemiei COVID, de retorica oficială, datele despre încălzirea globală fiind asimilate de mulţi cu datele şi tipul de dialog oficial de pe vremea pandemiei, în care astăzi mai nimeni nu mai pare să creadă, în pofida faptului că lupta cu COVID-ul a fost câştigată.

Costurile prea mari plătite de mai toţi au şters orice apreciere legată de politica de stat, europeană și mondială în această privinţă. Canicula de acum, însă, vine parcă să tragă un semnal de alarmă asupra faptului că vocea specialiştilor din domeniu a fost neglijată prea tare.

(Zona roșie, cu temperaturi peste medie, devine tot mai accentuată în ultimii ani)

Aradul, tot mai mult în zona roşie

Datele la care face referire Ladislau Szőke și care reprezintă media istorică, bazată pe măsurătorile făcute în trecut, aparțin celor de la Meteoblue, un site care „operează propriile modele de vreme şi adună informaţii de la serviciile naţionale de meteorologie pentru a furniza cea mai bună prognoză meteo cu putinţă”.

Datele despre Arad arată clar că din 1979 şi până acum schimbările legate de temperatură sunt evidente, deviația față de media temperaturilor fiind, pe măsură ce ne apropiem de zilele noastre, spre temperaturi tot mai ridicate față de medie, graficul colorându-se tot mai puternic în roșu, an de an.

Cine e Meteoblue 

Meteoblue folosește știința și tehnologia de vârf pentru a genera, afișa și distribui date meteorologice, dar și pentru a calcula modele de simulare meteorologică.

Meteoblue, o companie elvețiană, care lucrează cu big data oferindu-ţi concluzii în baza lor, produce date meteorologice de top pentru orice punct de pe uscat sau mare din lume şi oferă informaţii în detaliu despre temperatură şi precipitaţii fie pe siteul web, fie pe aplicații mobile destinate publicului larg, dar oferă și produse premium pe bază de abonament.

În ultimele săptămâni, mass-media din toată lumea a relatat, în baza datelor furnizate de serviciile de meteorologie naţionale, doborârea de recorduri peste recorduri de căldură, cele mai multe dintre acestea fiind stabilite în anul 2023.

Citește și: 

De mâine e cod roșu de caniculă, cel mai extins cod roșu emis vreodată de ANM!

Weekend de foc. Cod roșu de caniculă pentru aproape toată țara

Țara noastră, lovită de caniculă. Care este prognoza ANM pentru perioada următoare