Studiul promis în iulie de Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Arad și publicat vineri, 6 noiembrie, după aproape patru luni, arată că structura liceelor și orientarea elevilor după clasa a VIII-a explică doar o parte din rezultatele slabe ale Aradului la Bacalaureat. Potrivit inspectoratului, cea mai mare parte a diferenței față de județele cu rezultate bune vine din rezultatele mai slabe obținute pe fiecare filieră. Cele mai mari probleme sunt în liceele tehnologice și în școlile din afara municipiului.

Studiul urmărește rezultatele la Evaluarea Națională în perioada 2020–2026 și la Bacalaureat în 2024–2026 și încearcă să identifice factorii care influențează performanța elevilor arădeni.

Analiza IȘJ nu infirmă diagnosticul, ci îl reinterpretează

Analiza IȘJ nu contrazice datele brute apărute în presa locală în această vară, între care analiza Special Arad din 7 iulie: Bacalaureat 2020-2026: Aradul rămâne în coada clasamentului național și devine „lanterna roșie” a Vestului.

Cele două analize răspund la întrebări diferite: Special Arad a arătat unde se află Aradul în statistica națională, IȘJ încearcă să explice de ce.

Special Arad a folosit rezultatele primei sesiuni, înainte de contestații, doar pentru candidații din promoția curentă.

IȘJ folosește, în schimb, toți candidații din prima sesiune, inclusiv cei din promoții anterioare, și adaugă date de la Evaluarea Națională și din cataloagele școlilor.

Concluzia de fond rămâne aceeași: Aradul este sub media națională și pe o pantă descendentă, iar inspectoratul însuși atribuie 60% din decalajul față de un județ fruntaș rezultatelor mai slabe pe fiecare filieră.

Datele IȘJ arată și că o parte din diferențe sunt persistente, nu accidentale: în 36 de unități, decalajul dintre media din catalog și nota la Evaluarea Națională a depășit un punct în fiecare dintre cei trei ani analizați.

Studiul are însă și anumite limite, pe care le detaliem mai jos. Cea mai importantă este că nu a putut compara nivelul cu care intră elevii în liceu cu cel din alte județe, pentru că IȘJ nu are rezultatele individuale de la EN ale acestora.

Unde se amestecă bazele de calcul

IȘJ compară baze diferite în propria afirmație.

În fraza „Bacalaureat, 2024-2026. Rata de promovare a scăzut de la 74,0% la 67,3%”, cele două rate nu sunt comparabile: prima este rata de după contestații din 2024, a doua este cea de dinainte de contestații din 2026. Studiul nu precizează acest lucru, dar ne putem da seama după potrivirea cifrelor cu documentele oficiale:

• 2024: 1.986 de reușiți din 2.681 de candidați prezenți, adică 74,1% (74,0% în studiul IȘJ). Sunt toți candidații din prima sesiune, după contestații, conform dosarului final al Ministerului Educației din 12 iulie 2024. Cei 119 absenți din studiu corespund aceluiași dosar.

• 2026: 1.753 de reușiți din 2.605 prezenți, adică 67,3%, toți candidații din prima sesiune, însă înainte de contestații. Studiul descrie 67,3% drept valoarea din raportarea oficială. Rezultatele finale, de după contestații, arată însă 1.809 reușiți, adică 69,4%, potrivit dosarului final al Ministerului din 12 iulie 2026.

Contestațiile au adăugat Aradului în jur de 2 puncte procentuale în ambii ani (rata inițială din 2024 a fost 72,2%). Pe aceeași bază, scăderea din 2024 până în 2026 este de 4,9 puncte înainte de contestații (72,2% → 67,3%) și de 4,7 puncte după contestații (74,1% → 69,4%).

În contrapunct, trebuie menționat că și actualizarea din 25 august a analizei Special Arad (la apariția rezultatelor finale) a comparat baze diferite: 72,6% (prima sesiune, promoția curentă, înainte de contestații) cu 73,5% (ambele sesiuni, toți candidații, după contestații). Pe aceeași bază, rata finală a primei sesiuni pentru promoția curentă este, de fapt, 74,9%.

Oricum am învârti însă calculele, pe oricare dintre cele patru baze posibile, imaginea pe plan național este aceeași:

Sursa: dosarele de presă ale Ministerului Educației și Cercetării pentru Bacalaureat 2024 (înainte de contestații, după contestații) și 2026 (înainte de contestații, după contestații); calcule proprii, asistate de Claude AI. Rate la candidații prezenți.

Aradul este, așadar, cu circa 7 puncte sub media națională indiferent de bază, iar scăderea din ultimii doi ani este de circa trei ori mai mare decât cea națională. Un fenomen național există, dar mai redus: media țării a scăzut cu 1,3–1,8 puncte.

Ce arată, în detaliu, studiul Inspectoratului Școlar Județean:

Bacalaureatul: două scăderi consecutive după maximul din 2024

Potrivit studiului, rata de promovare a scăzut de la 74,0% în 2024 la 70,6% în 2025 și la 67,3% în 2026, la candidații prezenți. Anul 2024 fusese însă un maxim: față de 2023, rata Aradului crescuse de la 71,0% la 74,1% (toți candidații, după contestații). Au fost deci două scăderi consecutive în 2025 și 2026.

În sesiunea de vară 2026 s-au înscris 2.765 de candidați, s-au prezentat 2.605 și au promovat 1.753 (înainte de contestații). Absenții au crescut de la 119 în 2024 la 160 în 2026. Media generală a celor care au promovat a rămas aproape constantă (8,02 în 2024, 7,93 în 2026), iar media la limba română, probă comună tuturor candidaților, a scăzut de la 7,06 la 6,69. Cu alte cuvinte, a scăzut ponderea celor care ating pragul de promovare, nu nivelul celor care promovează.

IȘJ arată că declinul este mai mare în liceele din afara municipiului: de la 64,1% la 54,1% (−10,0 puncte), față de 79,8% la 74,7% în municipiu (−5,1 puncte). Studiul precizează că ratele sunt calculate la candidații prezenți, în sesiunea de vară, dar nu dacă sunt de dinainte sau de după contestații. Ponderile implicite sugerează aceeași bază ca la totalul județului (2024 după contestații, 2026 înainte); dacă este așa, scăderile reale sunt probabil mai mici cu circa 2 puncte în ambele zone, deși zona din afara municipiului rămâne cea mai afectată.

Cele mai slabe rezultate sunt în liceele tehnologice: cele șapte licee cu cea mai mică promovabilitate în 2026, toate sub 35%, sunt tehnologice, majoritatea din orașe mici sau din mediul rural. Matematica pentru filiera tehnologică este proba C cu cei mai mulți candidați (915 în 2026) și cu cea mai mică medie dintre probele C (5,70 în 2024, 5,27 în 2025, 5,22 în 2026). Proba D se alege de candidat, iar proba C depinde de profil, deci mediile nu se compară între ele. La proba D, biologia vegetală și animală a avut media sub 5 în toți cei trei ani (4,54 în 2026).

Rezultatul de la Bacalaureat se conturează încă din gimnaziu

IȘJ a urmărit individual rezultatele a trei generații de elevi, de la Evaluarea Națională până la Bacalaureatul de patru ani mai târziu: 6.190 de elevi în total, cu date anonimizate. Peste 92% dintre candidații la BAC din fiecare generație au putut fi regăsiți în rezultatele lor de la EN.

Elevii cu media peste 5 la EN promovează Bacalaureatul de 3,7 până la 4,9 ori mai des decât cei cu media sub 5. IȘJ concluzionează că o parte importantă a rezultatului de la BAC se decide înainte de liceu și că rata de promovare a unui liceu sau a unui județ reflectă și nivelul cu care au intrat elevii în clasa a IX-a.

O corelație de 0,65–0,69 este o legătură puternică și stabilă, dar statistic înseamnă că EN explică în jur de 42–48% din variația mediilor la BAC (calcul propriu); restul vine din factori imposibil de anticipat pe parcursul a 4 ani (schimbarea mediului familial, maturizarea adolescentină, calitatea profesorilor din liceu, starea de sănătate etc.). Iar un rezultat slab la EN nu este un verdict: în generația BAC 2026, aproape 17% dintre elevii cu media sub 5 au promovat.

Există însă o rezervă: generațiile de la BAC 2024–2026 au dat EN în 2020–2022, deci decalajul urban-rural crescut în 2025–2026 va afecta Bacalaureatele din 2029–2030, nu pe cele de acum. În plus, generația BAC 2026 (EN 2022) a avut cea mai bună medie la EN din serie (6,50), iar rata de promovare a scăzut totuși în ambele grupe: de la 86,1% (BAC 2024) la 81,1% la elevii cu EN peste 5 și de la 21,8% la 16,7% la cei sub 5. Nivelul de intrare nu pare deci suficient, singur, pentru a explica scăderea din ultimii ani. Studiul nu precizează baza acestor cifre; dacă folosește aceeași bază amestecată ca cifra principală (2024 după contestații, 2026 înainte), circa 2 puncte din scădere pot fi o distorsiune statistică. Chiar și în acest caz, ar rămâne circa 3 puncte de scădere.

De ce este depășit Aradul de județele cu rezultate mai bune

Cea mai interesantă parte a studiului este comparația cu două județe, notate X și Y, cu promovabilitate ridicată la BAC 2026. Numele lor nu sunt publicate, nu au fost alese ca eșantion reprezentativ și nu pot fi verificate independent. IȘJ a căutat să afle cât din diferență se explică prin orientarea elevilor după clasa a VIII-a. Comparația folosește planurile de școlarizare aprobate pentru clasa a IX-a din 2022–2023 (învățământ de stat, de zi), anul în care generația BAC 2026 a intrat la liceu.

Elevii din învățământul profesional nu susțin Bacalaureatul la finalul ciclului, deci în Arad o parte mai mare a generației ajunge la examen pe filiera cu cele mai slabe rezultate. Cu cele 8 clase de profesională din învățământul particular, ponderea profesionalei în Arad ar fi 22%.

În comparația cu X, diferența de promovabilitate este de 17,9 puncte procentuale. Simulările IȘJ o împart astfel:

• Maximum 6,0 puncte (circa 34%) vin din orientarea spre liceu, în loc de învățământul profesional, a elevilor cu rezultate slabe la EN. La BAC 2026, 411 candidați din Arad avuseseră la EN 2022 media cel mult 5 la o probă; dintre cei 370 care s-au prezentat, 115 au promovat. Fără ei, rata ar fi 73,4%. Ar fi fost nevoie de circa 16 clase de profesională în plus (41 în loc de 25).

• 1,1 puncte (circa 6%) vin din structura pe filiere: cu structura lui X, rata ar urca la 74,5%. Luată separat, schimbarea structurii ar aduce 2,9 puncte, dar o parte din efect se suprapune cu primul scenariu.

• 10,8 puncte (circa 60%) sunt restul, atribuit promovabilității mai mici a candidaților arădeni la toate filierele, mai ales la cea tehnologică (41,6%, față de 70,2% în X și 65,5% în Y).

Inspectoratul precizează că efectul orientării este o estimare maximă, deci partea de 60% ar putea fi, de fapt, mai mare, și că pentru X și Y nu există date individuale de la EN. Pe de altă parte, cei 10,8 puncte sunt un rest și pot include și diferențe de nivel de intrare în interiorul filierelor. Datele nu permit deci să spunem exact cât din ele ține de școli. În plus, scenariul cu profesionala îmbunătățește rata scoțând elevi din numărul celor prezenți, nu adăugând absolvenți cu BAC.

Pe de altă parte, nu este suficient să spunem că Aradul are licee tehnologice și școli din afara municipiului cu rezultate slabe, pentru că și alte județe au astfel de școli.

Datele Ministerului arată că, din punctul de vedere al structurii, Aradul nu se abate mult de la media națională: filiera tehnologică reprezintă 32,9% dintre candidații înscriși în țară (36,6% în Arad), iar candidații din promoții anterioare sunt 10,2% dintre cei prezenți (12,1% în Arad). Aplicând ratele naționale pe filieră la structura Aradului (toți candidații, după contestații), rezultă circa 76,0%, față de 76,9% la nivel național: structura explică doar circa 0,9 din cele 7,5 puncte de diferență (calcul propriu). Calculul nu testează ipoteza IȘJ privind elevii slabi orientați spre liceu în loc de profesională.

Rămâne întrebarea de ce, în Arad, rezultatele sunt mai slabe chiar și în cadrul acelorași filiere.

Notele din catalog, mai mari decât cele de la examen

A doua fază a studiului a comparat mediile din cataloage cu rezultatele de la examen, pe baza datelor raportate de școli: 1.154 de clase a VIII-a din 106 unități (EN) și 662 de clase din 37 de licee (BAC), pentru anii școlari 2023–2024, 2024–2025 și 2025–2026. La EN, clasele obțin la examen, în medie, mai puțin decât media lor din catalog: cu 0,65 puncte la limba română și cu 0,88 la matematică. Doar 22% dintre clase la română și 14% la matematică au obținut la examen cel puțin media clasei.

Notele din catalog ordonează corect clasele (corelație 0,66–0,69), dar diferența ține mai ales de școală, nu de an.

La Bacalaureat, diferența pe ansamblul județului este mică (−0,40 la română, −0,03 la matematică, −0,06 la istorie), dar media ascunde două situații opuse, notează IȘJ: în liceele din municipiu examenul confirmă media clasei la română (−0,16) și o depășește la matematică (+0,39) și istorie (+0,50), iar în liceele din restul județului rămâne sub media clasei cu 0,77 până la 1 punct, la toate disciplinele. Diferența a crescut de la −0,11 în 2023–2024 la −0,35 în 2025–2026, pe toate disciplinele cumulat.

Participarea la examen schimbă imaginea: în colegiile naționale s-au înscris toți elevii din anul terminal, în liceele tehnologice doar 57%, iar în clasele a XIII-a doar 15%. Cum de obicei nu se prezintă elevii cu rezultatele cele mai slabe, IȘJ apreciază că diferența reală este probabil mai mare decât cea măsurată.

IȘJ precizează că media clasei reflectă evaluarea de pe tot parcursul anului, nu doar ce se testează la examen, că diferența nu este o evaluare a profesorilor și că depinde și de componența clasei (la clasele mici, de câțiva elevi). Concluziile sunt solide la nivel de categorie de școli, iar la nivel de clasă trebuie citite cu prudență. La BAC, media la examen se calculează doar pe elevii prezenți, iar media clasei pe toți elevii.

Evaluarea Națională: medii stabile, dar decalajul urban-rural crește

Media județului la EN a oscilat între 6,10 (2024) și 6,50 (2022), fără o tendință clară: 6,25 în 2026, față de 6,39 în 2020. Din cei 3.045 de elevi evaluați în 2026, 73,3% au avut media cel puțin 5; EN nu are prag oficial de promovare, deci procentul este doar un reper.

Diferența dintre școlile din mediul urban și cele din mediul rural a crescut de la 1,07 puncte în 2020 la 1,30 în 2025 și 2026 (până în 2024 a stat între 1,04 și 1,13). Saltul vine din rural, unde media a coborât la 5,45 în 2026, în timp ce în urban a rămas practic aceeași (6,75). Cele mai mari scăderi, între 1,4 și 2,6 puncte în șapte ani, sunt în școli gimnaziale mici din mediul rural, cu 9–20 de elevi evaluați pe an. La limba română media a scăzut de la 6,98 în 2020 la 6,52 în 2026, iar la matematică a crescut de la 5,75 la 5,95.

Ce măsuri propune inspectoratul

Dincolo de explicații, cea mai importantă componentă a analizei IȘJ este partea cu cele 22 de măsuri propuse pentru remedierea rezultatelor pe viitor.

Aceste propuneri sunt grupate în patru direcții: evaluare și oferta de școlarizare, inspecție și monitorizare, sprijin pentru elevi și implicarea părinților. Printre ele: notare calibrată după standardul examenelor naționale, cu lucrări comune și corectare încrucișată între școli; inspecții tematice în cele 36 de unități în care media la EN este cu peste un punct sub media din catalog în toți cei trei ani; profesori metodiști pentru școlile prioritare (inclusiv cele șapte licee tehnologice cu promovabilitate sub 35%); pregătire suplimentară la română și matematică din gimnaziu; planuri individuale de recuperare; un sistem de avertizare timpurie începând cu clasa a V-a; programe pentru clasele a XIII-a, unde doar 15% dintre elevi se înscriu la BAC; și analiza ofertei pentru clasa a IX-a, corelată cu rezultatele la EN și cu piața muncii. Participarea la BAC va fi urmărită ca indicator separat, iar analiza va fi repetată anual, cu aceeași metodologie.

În concluzie…

Analiza IȘJ aduce explicații utile, dar (deocamdată) nu schimbă poziția Aradului în clasamentul național.

Pe oricare dintre cele patru baze de calcul, județul este cu circa 7 puncte sub media națională, iar scăderea din 2024 în 2026 (4,5–5,2 puncte) este de circa trei ori mai mare decât cea națională.

Structura pe filiere și orientarea elevilor explică o parte din diferența față de județele de comparație, dar nu cea mai mare. Nivelul de intrare în liceu nu a putut fi comparat cu cel din alte județe. Iar scăderea din ultimii ani nu se explică doar prin nivelul de intrare: generația BAC 2026, cu cea mai bună medie la EN din serie, a avut rate mai mici în ambele grupe de elevi.

În definitiv, rămâne de văzut dacă cele 22 de măsuri propuse de IȘJ se vor reflecta în rezultate.

Notă metodologică. Cifrele atribuite IȘJ provin din documentul „Rezultatele elevilor arădeni la Evaluarea Națională și Bacalaureat — sinteză pentru presă” (6 noiembrie 2026). Comparațiile cu media națională, calculul cu structura națională pe filiere, estimarea variației explicate de corelație și identificarea bazelor de calcul (2024 după contestații, 2026 înainte) sunt calcule proprii asistate de Claude AI având ca baze dosarele de presă ale Ministerului Educației și Cercetării. Datele despre județele X și Y (menționate de Inspectoratul Școlar Județean) nu pot fi verificate independent cu precizie.