ARSAT reia demersurile pentru reamenajarea fostului Hotel Parc
După o perioadă îndelungată în care părea abandonat, proiectul de reamenajare a fostului Hotel Parc din Arad revine în atenție. Investitorul ARSAT încearcă din nou să ducă la capăt planurile ambițioase anunțate în urmă cu câțiva ani, prin depunerea unui nou studiu de oportunitate, aflat în prezent în analiză la Primărie.
Proiectul, promovat inițial de ARSAT Industrie ca o reconversie spectaculoasă a fostului Hotel Parc, prevedea modernizarea clădirilor existente, realizarea unui hotel de lux, spații de birouri și comerciale, dar și o amplă parcare subterană. Entuziasmul inițial s-a lovit însă rapid de realitățile administrative și urbanistice.
Un început în forță, apoi blocat
Lucrările au început în 2022 în regim de urgență, pe fondul degradării avansate a clădirilor, dar au fost oprite după doar câteva luni. Motivul principal: lipsa unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat, necesar pentru modificări într-o zonă istorică protejată.
Ulterior, proiectul întocmit de Pro Arhitectura a devenit controversat după introducerea unei noi clădiri de opt etaje, „geamănă” cu imobilul principal. Această modificare a schimbat radical percepția asupra investiției și a produs blocaje suplimentare. Deși documentațiile au primit avize de oportunitate din partea Primăriei, parcursul lor a fost complicat, inclusiv în comisia de urbanism, unde acceptul a venit abia după mai multe încercări.
Un alt punct sensibil, așa cum am arătat în ancheta Special Arad, a fost cel al parcării subterane, prevăzută inițial pe un teren care, la momentul elaborării primului PUZ, nu aparținea nici investitorului, nici municipalității. Transferul terenului și concesionarea ulterioară au alimentat suspiciuni privind modul în care a fost pregătit proiectul.
Blocajul major a venit însă din partea Direcției Județene pentru Cultură, instituție esențială pentru avizarea construcțiilor din centrul istoric. Dacă varianta inițială, care prevedea doar modernizarea clădirilor existente, a primit undă verde, forma extinsă cu noua clădire nu a mai fost acceptată. Principalele obiecții ale specialiștilor țineau de impactul asupra perspectivei urbane, în special asupra relației vizuale dintre faleză și Colegiul Național „Moise Nicoară”.
În vara lui 2024, Direcția pentru Cultură a cerut refacerea documentației într-un singur PUZ și reducerea regimului de înălțime, dar investitorul nu a implementat însă aceste recomandări.
Punct și de la capăt

(schița din 2023 vs. noua schiță din 2026)
La începutul lunii martie a acestui an, ARSAT a depus un nou studiu de oportunitate, realizat tot de Pro Arhitectura, document care se află acum în analiză la Primăria Arad.
Proiectul nu aduce însă modificări semnificative față de varianta contestată anterior, clădirea geamănă este încă inclusă în schițele depuse, ceea ce ridică semne de întrebare privind șansele de aprobare, întrucât pe lângă acordul municipalității, trebuie în continuare și cel al Direcției Județene de Cultură.
„Regimul de înălţime maxim propus: Se propune un regim de S+P+5E+Etaj retras pentru clădirea existentă cu funcțiune de hotel care se păstrează, din proximitatea accesului de pe Bulevardul General Dragalina, respectiv un regim maxim pentru noile clădiri cu funcțiuni administrative de 2S+P+Mez+7E+nivel tehnic (2S+P+Mez+6E+nivel tehnic adiacent parcului). Regimul de înălțime maxim aferent construcțiilor va fi: 2S+ P+Mezanin+7E+nivel tehnic; h= 36.50 m”, se arată în studiul de oportunitate din 2026 realizat.
Astfel, după aproape patru ani de la debutul lucrărilor, proiectul rămâne încă incert. Fie va primi, în cele din urmă, avizele necesare, fie riscă să rămână un șantier abandonat în centrul orașului. Decizia autorităților locale, așteptată în perioada următoare, va fi esențială pentru viitorul unei importante investiții din centrul Aradului.
Citește și:
Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!
Comments are closed.



















Comentariile portalului
Problema este a șoferilor care nu mai pot întoarce după bunul plac și a bicicliștilor care nu mai pot traversa pe bicicleta.
Pai aplicatia de ride sharing poate spune cu ce viteza circula pe tot traseul. Log-ul masinii la fel.
Chiar ar trebui și o consultare,și chiar un referendum. Menționez și zona Garii ,care este efectiv inundată,și care din păcate polarizează și boschetari,creând nesiguranță î (...)