Am vrut să-l salvez pe Iisus cu SABIA LASER

    de Tomck@t | 14 aprilie 2015, 10:00 AM | Gonzo | Recomandările editorilor | Video

    0

    – Îmi pare rău, dar asta trebuia cu CAPS LOCK!

    Există o limită până și pentru ateii motherfuckers ca mine. Derbedeii ăștia îl snopesc în bătaie și-l crucifică pe Iisus over and over again. Fără număr. Așa că, din datoria mea de Jedi, nu am stat decât un sfert de minut pe gânduri și am sărit în ajutor, pentru că Forța nu prea părea să fie cu El.

    Am străbătut câmpuri și am bătut câmpii de la Jumbo până la Drumul Crucii, asta după o zi de perspicacitate și agitație maximă în care am prins cu Ralu un accident de tramvai și am mai apucat să mâncăm liniștiți și niște cartofi prăjiți în Real. N-a fost un „journey” ușor (trebuie în engleză, „călătorie” îi pentru luzeri ca Marco Polo!), dar era imperativ să-i prindem din urmă pe credincioși, pentru că atunci când simți chemarea în eter, (inclusiv) acolo ne este locul!

    Nu sunt un tip foarte religios, dar nici ateu, de fapt. Îmi place să cred că sunt un fel de Toma NEOcredinciosu’. Adică, înțelegi cam pe unde bat… Am o credință nouă, neexplorată și neexploatată încă de nimeni, nici măcar de mine. Dar cred într-o Forță supremă și în evoluție, iar dacă asta vine din vârful bățului, e cu atât mai bine! A nu se înțelege violență prin asta (!), ci – metaforic – stiloul.

    Convingerile și idealurile mele de viață nu implică orice puțiflender cu o sabie laser în mână, dar, incontestabil, am avea o lume mai bună dacă am fi protejați și apărați de o grupare mai mult sau mai puțin dogmatică, cu abilități atletice irefutabile și puteri supranaturale, care mai de care mai șmechere. În multiversul meu propriu și personal imaginez, adesea, că jurnaliștii – unii dintre ei – sunt cavaleri Jedi care combat, zi de zi, corupția, minciuna și mârșăvia, atrăgând atenția asupra problemelor cotidiene și asupra dreptății… în felul în care merită societatea, nu în felul în care s-ar aștepta societatea. Orice deplasare, orice documentare are un rol ascuns de a veghea și de a disciplina, poate nu neapărat diplomatic, dar colocvial, și nu neapărat trivial, dar cât se poate de pregnant, cu frecușuri dese și intense, fără cusur. Câinii și pisicii de pază ai democrației suntem noi, cei care suntem, și nimeni și nimic nu ne stă în calea Adevărului.

    Decât atât ne trebuie:

    Forța să fie cu noi!

     

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    8 + 5 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.