ExclusivAfacerea sau Tunul Casarom. Partea I: Judecătorul

    de Alin Olteanu, Andrei Fuliaș, Mihai Todoca | 18 octombrie 2019, 12:36 PM | Investigaţii | Topic special

    10

    Mulți nu iși mai aduc aminte despre ce vorbim noi când spunem „Casarom”. Alții știu foarte bine pentru că, la acel moment, erau direct implicați, fiind în funcții administrative. Nu în ultimul rând, alții sunt chiar părtași la ce s-a întâmplat, având de câștigat în urma acestei afaceri.

    În anul 2001, Consiliul Local al Municipiului Arad semna cu SC ”CASAROM ARAD” – administrator cetățeanul grec Sotirios Notaris- un contract de vânzare-cumpărare (vezi fereastra de mai jos). Prin intermediul acestuia 336.268 mp (33,6 Ha) teren situat în municipiul Arad, zona Subcetate, erau vânduți de Primăria Arad către Casarom, cu prețul imens de… 16.813 dolari. Adică, 0,46 dolari pe metrul pătrat. Trebuie să subliniem că prețul de piață în zona respectivă era, în 2001, de câteva zeci de euro. În plus față de aceste hectare vândute, Primăria Arad se obliga prin contract, să predea în folosința cumpărătorului diferența de teren până la totalul de 634.89 mp (63,48 Ha).

    Primăria, în timpul scandalului de la acea vreme, explica prețul mic de vânzare prin faptul că societatea Casarom urma să construiască locuințe, conform Planului Urbanistic de Detaliu.

    La fel, prețul de doar 46 de cenți/mp obliga, prin contractul semnat, Casarom să realizeze infrastructură în zonă, adică drumuri și trotuare, rețea de distibuție gaze, rețea de distribuție apă, canalizare menajeră și pluvială, după care să le transfere fără plată municipiului Arad.

    View Fullscreen

    În anul 2004, Gheorghe Falcă, având ca temă predominantă de campanie subiectul CASAROM (dar și altele, gen Parktronic, Ștrandul Neptun), în mai toate ieșirile sale acuzându-l pe Dorel Popa – primarul Aradului la acea vreme, că a avut interese ascunse când a vândut terenul grecilor cu prețul de doar 16.813 de dolari, a câștigat alegerile. Urma, conform declarațiilor făcute în campania electorală, să facă el ordine și cu această afacere. Urma ca Primăria Arad să își reintre în drepturi asupra terenului deoarece nu se făcuse mai nimic. Adică, Casarom nu își îndeplinise obligațiile asumate prin contract și trebuia „executat”.

    La început, primarul în funcție, Falcă, și-a arătat arătat colții și s-a certat cu grecul. Însă, o dată cu scurgerea timpului, tânărul primar a început să „zâmbească”, să vorbească cu calm, mai,mai să se facă frate cu grecul… Colții? Care colți…?

    Așa s-a ajuns ca, în anul 2006, domnul Falcă să ajungă să promoveze un proiect de hotărâre prin care, surpriză și șoc!, să cedeze terenul grecilor, fără ca aceștia să mai aibă vreo obligație. Asta în timp ce, la Cluj, administrația locală rezilia contractul cu aceeași societate, tot pe motivul că nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale. Așa-i, Aradul nu e Cluj!

    Și-atunci a început Falcă, așa cum îl cunoaștem cu toții, să ne „pună niște bărbi”, încât credem că si baronul Neuman să răsucea în mormânt!

    Deci, din cauza faptului că „SC CASAROM nu și-a respectat unele obligații (nu unele, multe! – n.red) și termene precizate în contractul de vânzare-cumpărare”, Primăria Arad urma să primească înapoi 29 de hectare din cele 63,48, însă terenul vândut rămânea… vândut!

    Însă, nu numai că rămânea în proprietatea grecilor, dar Falcă, ajutat de un Consiliu Local obedient și majoritar PDL, a scos din contract, printr-un act adițional (Vezi fereastra de mai jos), toate obligațiile asumate de cumpărător în anul 2001.

    Adică, în loc de: „să construiască locuințe pe terenul ce face obiectul contractului, conform PUD”, s-a modificat în: „Casarom are dreptul de a construi pe terenul său locuințe și dotări de cartier cu respectarea unui nou PUZ/PUD care va fi supus aprobării CLM”.

    Obligația: „vânzarea terenului fără niciun fel de utilități instalate va fi făcută respectând dreptul de preemțiune al CLM Arad, care va putea răscumpăra terenul la prețul de adjudecare” se înlătură!

    Obligația: „să vândă terenurile aferente locuințelor către beneficiarii acestora, la prețul de adjudecare, la care se adaugă costurile lucrărilor de infrastructură prezentate de cumpărător” este înlăturată!

    Obligația: „să solicite noi certificate de urbanism, după obținerea dreptului de proprietate asupra terenului, eșalonat, funcție de realizarea construcțiilor” se modifică astfel: „După realizarea reparcelării în Cartea Funciară, să solicite noi certificate de urbanism în funcție de viitoarele etape de dezvoltare a suprafeței de teren”.

    La vremea respectivă, primarul o tot dădea că „Primăria a făcut o mare afacere că a luat terenurile înapoi și a preluat și investiții în infrastructură (rețele de apă, canalizare menajeră, canalizare pluvială, stație de pompare etc) în valoare de 1.849.250 de dolari”. Ei bine, nici la această oră, că „terminăm” cu marile investiții făcute de Cararom, și datorită cărora această societate a rămas cu „buzunarul plin” cu 33 de hectare la preț de doar 16.800 de dolari, Compania de Apă Arad nu a preluat nici acum rețelele făcute de greci.

    View Fullscreen

    În anul 2007, Prefectura Arad (prefect la acea vreme era Gavril Popescu) a atacat Hotărârea CLM prin care Primăria Arad renunța la teren. Instanța de la Tribunalul Arad (Vezi fereastra de mai jos) a observat – noi credem că în mod absolut corect, spre cinstea ei- că „societatea Casarom Arad, în calitate de cumpărător în cadrul Contractului nr.484/2001 din culpa sa și în mod nejustificat nu și-a realizat obligațiile stabilite prin acest contract și caietul de sarcini”. În consecință, „având în vedere această stare de fapt, instanța admite acțiunea reclamantului (prefectura Arad – not.red) și anulează Hotărârea nr.289/2006 a CLM deoarece este nelegală”. În consecință, în anul 2007, Tribunalul Arad a anulat hotărârea Primăriei Arad.

    View Fullscreen

    În anul 2009, aici precizăm că în 11 martie 2009 (o să aflați mai jos de ce), Curtea de Apel Timișoara, în ședința completului format din președintele Răzvan Pătru și judecătorii Rodica Olaru și Ionel Barbă (născut în Săvârșin, Arad), a „dat de pământ” cu decizia Tribunalului Arad.

    Astfel (puteți citi întreaga motivație în fereastra de mai jos), în sentința redactată de însuși președintele secției Contencios Administrativ și Fiscal al Curții de Apel Timișoara, judecătorul arădean Ionel Barbă, instanța a „apreciat că în condițiile în care Hotărârea nr.289 a CLM Arad nu satisface exigențele actului administrativ (Ce zice dumnealui? Dar ce „exigențe” o fi satisfăcând? Te pomenești că hotărârea asta de consiliu o fi vreun act procedural?), acțiunea prefectului reprezintă o intruziune în activitatea pârâtului, motiv pentru care admite excepția invocată și respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul Prefectul Județului Arad”. Definitivă, irevocabilă, executorie, decisivă, permanentă, distructivă, groaznică și ce mama dracului de cuvinte mai vreți să găsiți și voi. Însă, ca să rezumăm, o sentință care a „executat” Aradul, în sensul că l-a văduvit de 33 de hectare de teren intravilan în schimbul a 16.800 de dolari și câteva rețele utilitare nepreluate.

    Practic, vorbim despre o decizie care valorează câteva zeci de milioane de euro, la valoarea din 2009.

    Subliniem: hotărârea Curții de Apel Timișoara este prescrisă, trecând de atunci mai bine de zece ani.

    View Fullscreen

    Întâmplător sau nu (dar ce mai e întâmplător în zilele noastre?), la numai două luni de la sentința Curții de Apel Timișoara, doamna Lorena Barbă, soția judecătorului Barbă, era numită de prefectul Călin Bibarț (coleg de partid cu Gheorghe Falcă), director al Protecției Consumatorului Arad. La vremea respectivă părea o măsură apărută de nicăieri. Astăzi, ne putem da cu pumnii în cap că nu am înțeles.

    Ei, și acum e acum, după doar nouă luni de la decizia Curții de Apel, judecătorul Ionel Barbă este numit de președintele Traian Băsescu, nașul de cununie al primarului Gheorghe Falcă, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Contencios administrativ și fiscal. Întâmplător, nu-i așa!? Peste doar doi ani, în vremea aceluiași Băsescu, judecătorul Barbă ajunge chiar președinte delegat al Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

    CV-ul magistratului Ionel Barbă:

    V-ați enervat? V-ați supărat? Ați rămas „mască”? Înjurați cumva Justiția? Înțelegem… de aceea vă lăsăm timp de meditație până luni, când urmează partea a doua a investigației Special Arad. Să aflați pentru cine au fost făcute jocurile…

    Deocamdata vă lăsam să analizați și să trageți dumneavoastră propriile concluzii, noi venim la sfârșit cu ale noastre.

     

    Distribuie articolul

    Comentarii

      • Problema cu aceasta sectie speciala e ceva mai complexa decat pare. In primul rand, are mai putin de-a face cu cercetarea magistratilor-judecatori, cat cu domolirea magistratilor-procurori. Apoi, cand i se pare acestei sectii ca un magistrat are ceva probleme, nu-l scoate „pe tusa” pe respectivul magistrat, ci scoate dosarul „pe tusa” (adica, il cere de la instanta sau de la parchet, pe motiv de suspiciune asupra magistratului si tine dosarul la ea cat vrea, fara sa dea socoteala cuiva, fara sa fie obligata sa motiveze altfel decit „suspiciunea”). Asadar, oricit de buni si cinstiti ar fi procurorii sau judecatorii, daca sectia speciala vrea sa blocheze un dosar, blocat va fi. Vi se pare si acum ca este nevoie de ACEASTA Sectie speciala? Intelegeti acum de ce este atit de urgent pentru doamna Dancila si PSD sa o numeasca de doamna Florea ca sef al acestei Sectii speciale? Intelegeti acum de ce nici nu vor sa auda de desfiintarea sectiei? Si-apoi, oare de ce UE nu vede cu ochi buni aceasta sectie, desi nu s-ar putea spune ca nu este interesata de legalitate (dovada fiind tocmai infiintarea Parchetului european)…

        +1 voturi
        +1
        -1

    Scrie un comentariu

    9 + 1 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.