Suntem captivi într-un sistem de sănătate care ne tratează bolile cum știe mai bine, în limita bugetului pe care îl are. Nu ne învață cum să prevenim apariția lor. Cum să ne fie bine, să ajungem cât mai târziu la spital. Nici ce să facem după ce am tratat o boală. Special Arad își propune să apese pedala prevenției și a informării înainte de toate. Înainte de spital.

Citeşte şi: Octombrie, luna prevenției cancerului de sân. Aproape 2.000 de investigații mamografice, realizate anul acesta la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad

Ca atare, deschidem seria de interviuri despre sănătate, informare și prevenție, cu întrebări despre lucrurile care ne influențează viața de zi cu zi, despre care ar trebui să vorbim mai des, care ar trebui să fie pe buzele tuturor.

Am ales ca prima discuție să fie pe un subiect pe care îl ținem în sertar, o temă la care încă ne uităm ca la vrăjitorie și pe care o încărcăm cu blesteme: substituția hormonală. Am ales să vorbim despre ea, despre perimenopauză, menopauză și terapia de substituție hormonală, cu probabil cel mai cunoscut medic din domeniu în zona de vest a țării și nu numai: dr. Florina Todoruț. Ne propunem să revenim asupra acestor teme vaste, abordate rar în România săracă, inclusiv în alte dialoguri viitoare cu doamna doctor.

Dr. Florina Todoruț va fi prezentă la Arad joi, la conferința gratuită MENOPAUZA 3.0, unde va fi speakerul principal, alături de invitații săi, medici specialiști în obstetrică-ginecologie, endocrinologie, dermatovenerologie, gineco-oncologie etc.

Iată interviul:

– Ați trecut prin menopauză la 38 de ani. Cum v-a schimbat această experiență felul în care vă raportați la substituția hormonală și felul în care vă înțelegeți pacientele? Ce rol a avut intrarea timpurie la menopauză în decizia de a apela dumneavoastră la substituție hormonală?

– Menopauza la 38 de ani nu este ceva la care te aștepți când ești medic ginecolog în plină activitate. Eu am trăit-o din interior, cu adevărat, nu doar am citit despre menopauză sau am văzut-o la paciente. Cu siguranță există o diferență fundamentală între a ști, ca medic, ce se întâmplă fiziologic, și a simți efectiv acel val de căldură care te ia pe nepregătite în mijlocul unei consultații, oboseala tipică ce nu seamănă cu nici o altă oboseală, acea senzație că nu mai ești pe deplin în corpul tău.

Această experiență m-a transformat ca medic, eliminând orice distanță între mine și pacienta care îmi descrie simptomele. Știu exact ce trăiește, nu doar teoretic, iar asta ajută enorm de mult ambele părți. Știu și cum se simte să fii femeie activă profesional, să ai responsabilități, să vrei să funcționezi la capacitate maximă, așa cum ești obișnuită, dar corpul să trimită semnale că ceva s-a schimbat fundamental.

Decizia de a urma terapie hormonală a venit natural pentru mine tocmai pentru că am înțeles, din propria experiență, că era vorba strict de calitatea vieții, de funcționalitate, de sănătate pe termen lung. Și este exact ce le transmit pacientelor mele în fiecare zi: menopauza este o tranziție care poate fi gestionată inteligent, medical, cu instrumente pe care medicina le are deja.

Menopauză, teamă şi „povești transmise din generație în generație”

– Aveți o experiență profesională de peste 25 de ani în ginecologie. Sunt sigură că știți deja cu ochii închiși cam cum se raportează femeile din România la această terapie. Ce cântărește mai mult în cabinet: dorința de a se simți mai bine sau teama de tratament? Unde se produce declicul? Înainte de a ajunge la cabinet sau după discuție?

– Teama, aproape invariabil. Este o teamă construită în ani de dezinformare, de povești transmise din generație în generație, de studii prezentate trunchiat în presă acum 20 de ani, informații eronate care au rămas în conștiința colectivă ca adevăruri absolute, deși medicina le-a corectat de mult timp. De aceea sunt esențiale spațiile oferite în presă pe această temă, pentru a aduce la zi informația, și vă mulțumesc pentru ocazie.

Femeile vin în cabinet cu o listă de frici: cancer, accident vascular, cheaguri de sânge. Vin cu ce au auzit de la mama, de la vecina, de la cea mai apropiată prietenă care „a luat hormoni și i s-a întâmplat ceva rău”. Și vin, în același timp, epuizate pentru că nu dorm de luni de zile, pentru că transpiră noaptea, pentru că nu se mai recunosc emoțional în propriile reacții și multe, multe alte neplăceri care le afectează profund.

Declicul se produce de obicei în cabinet, încă de la prima discuție, în momentul în care începem să facem ordine în informații. Când îi explic unei femei că studiul care a speriat lumea întreagă în 2002 a fost aplicat pe femei cu obezitate, peste 63 de ani, cu hormoni sintetici și că profilul ei nu seamănă deloc cu acel studiu, văd cum ceva se relaxează în privirea ei. Informația corectă este cel mai bun calmant pe care îl am la dispoziție. Apoi, pas cu pas, explic totul personalizat, fiecărei paciente. Schimbarea de atitudine și, mai ales, rezultatele, sunt fantastice.

„Nu așteptați să dispară menstruația”

-Ce face, concret, substituția hormonală: amână menopauza, prelungește producția proprie de estrogen, compensează scăderea hormonilor, ne ține tinere? Care sunt beneficiile pe care o femeie le poate resimți dacă alege o astfel de substituție?

– Nici o terapie nu poate schimba faptul că ovarele și-au încheiat activitatea. Ce face substituția hormonală este să compenseze absența estrogenului și a progesteronului, furnizând organismului nivelurile de care are nevoie pentru a funcționa bine. Și când spun „a funcționa bine”, mă refer la protecție cardiovasculară, deoarece estrogenul protejează vasele de sânge, iar femeile în menopauză fără terapie hormonală au un risc cardiovascular semnificativ crescut.

Mă refer la densitatea osoasă, osteoporoza lovind exact în această fereastră hormonală, precum și la funcția cognitivă, existând dovezi tot mai solide că estrogenul are rol neuroprotector. Terapia hormonală potrivită susține sănătatea și viața de calitate, somnul, buna dispoziție, energia, viața intimă și confortul zilnic. O femeie care urmează o terapie hormonală corect prescrisă și monitorizată redevine ea însăși. Aceasta este cea mai frecventă formulare pe care o aud în cabinet: „Am redevenit eu” sau “Am energia de acum 10 ani”. Toate aceste îmbunătățiri au impact extraordinar pe toate palierele vieții femeii, în familie, în carieră, social.

 – Vorbiți despre longevitate ca strategie de viață și despre medicina care intervine înaintea bolii. În cazul perimenopauzei, ce semne ar trebui să ne trimită la medic și când? Și cum se stabilește dacă e nevoie de terapie hormonală?

– Primul și unul din cele mai importante mesaje pe care le transmit în orice ocazie, din cabinet până la conferințele medicale cu public și în presă este: nu așteptați să dispară menstruația.

Perimenopauza, perioada de tranziție care precede menopauza, poate dura între 4 și 10 ani și produce simptome semnificative cu mult înainte de ultima menstruație. Cicluri neregulate, somn agitat, irascibilitate inexplicabilă, oboseală cronică, anxietate care apare din senin, dureri articulare, modificări ale pielii, ale memoriei, toate acestea pot fi semnale la o femeie de 40-45 de ani.

Discutați cu ginecologul când aceste simptome încep să vă afecteze calitatea vieții. Nu când nu mai puteți. Ci imediat ce observați că ceva s-a schimbat. Indicația pentru terapie hormonală se stabilește individualizat, pe baza simptomelor, a unui profil hormonal complet, a istoricului medical personal și familial și a unui examen clinic complet. Nu există o rețetă universală. Există planul fiecărei paciente, adaptat și ajustat în timp în funcție de răspuns, așa cum monitorizez fiecare pacientă.

„Frica lor se bazează pe date incomplete”

 – „Lasă lucrurile să vină natural” este un sfat frecvent întâlnit, dat femeilor care se apropie de menopauză. Un sfat frecvent venit chiar de la femei. Ce le spuneți femeilor care se tem că ameliorarea simptomelor cu ajutorul hormonilor va fi „plătită” ulterior prin cancer, accident vascular cerebral sau alte boli? Care sunt riscurile reale și cui nu îi este recomandată terapia?

– Le spun că frica lor se bazează pe date incomplete. Studiul Women’s Health Initiative din 2002, cel care a speriat lumea și a redus dramatic prescrierea terapiei hormonale, a fost aplicat pe un profil specific de paciente: femei cu vârsta medie de 63 de ani, supraponderale, cu factori de risc cardiovascular, tratate cu hormoni sintetici, administrați oral. Generalizarea concluziilor acestui studiu la toate femeile care urmează terapie hormonală a fost o eroare medicală cu consecințe uriașe, milioane de femei au rămas fără o terapie de care aveau nevoie.

Medicina anului 2026 spune altceva: terapia hormonală inițiată în primii 10 ani de la menopauză, la femei sănătoase, sub 60 de ani, fără contraindicații majore, cu hormoni moderni, inclusiv bioidentici, are un profil de siguranță excelent și beneficii documentate care depășesc cu mult riscurile. Contraindicațiile reale există și trebuie respectate: cancer de sân hormono-dependent confirmat sau suspectat în antecedente, anumite trombofilii, afecțiuni hepatice severe, sângerări vaginale neelucidate. Tocmai de aceea evaluarea medicală înainte de orice terapie este obligatorie, pentru a vedea dacă poate fi recomandată sau nu.

„Avem un sistem medical conservator”

– FDA a aprobat modificarea unor avertismente importante pentru anumite terapii hormonale destinate menopauzei anul trecut. Ce înseamnă această schimbare pentru paciente? A produs și în România o discuție mai amplă sau o schimbare de atitudine ori încă așteptăm ca efectele să ajungă și aici?

– Instituția medicală de referință la nivel mondial a recunoscut oficial ceea ce specialiștii în menopauză susțineau de ani de zile: că avertismentele generalizate de pe prospect, redactate după 2002 și aplicate uniform tuturor terapiilor hormonale, nu mai reflectă dovezile științifice actuale.

FDA a diferențiat riscurile în funcție de tipul de terapie, de calea de administrare și de profilul pacientei. În România, impactul direct este deocamdată limitat. Avem un sistem medical conservator, cu o cultură a prescrierii terapiei hormonale încă marcată de prudența excesivă instalată în ani. Dar discuția a început să se schimbe, inclusiv prin conferințe precum cea pe care o organizăm la Arad, prin formare medicală continuă și prin paciente tot mai informate care vin în cabinet cu întrebări și cu altă atitudine decât în urmă cu zece ani. Schimbarea vine lent în România, dar se fac pași pentru asta și vine.

„Femeile din România au ieșit dintr-un sistem care le trata corpul ca pe un instrument al statului”

 – De la anticoncepționalele procurate pe ascuns și avorturile clandestine din comunism până astăzi, la tratamente revoluționare, cât s-a schimbat libertatea femeilor de a vorbi despre sănătatea lor sexuală, de a cere și de a primi ajutor? Ce rușini sau tăceri persistă în jurul menopauzei?

– S-a schimbat enorm și totuși nu suficient. Femeile din România au ieșit dintr-un sistem care le trata corpul ca pe un instrument al statului, nu ca pe proprietatea lor, iar acel sistem a lăsat răni adânci: o relație complicată cu propriul corp, o tendință de a minimiza suferința și o cultură a tăcerii în jurul oricărui subiect legat de sexualitate sau chiar de reproducere. Iar menopauza a moștenit toate aceste tăceri și a adăugat câteva proprii. Este un subiect care ține de îmbătrânire, tabu în sine, de feminitate percepută ca „terminată” și de sexualitate, o temă evitată sau greu de discutat la modul serios în spațiul public românesc.

Ce mă bucură este că generația de femei de 40-50 de ani de azi este diferită. Sunt femei educate, active, care nu acceptă să funcționeze sub potențialul lor și care vin în cabinet și spun direct: „Vreau să mă simt bine. Ce putem să facem?” Asta este o revoluție tăcută, dar reală. Și eu o susțin cu tot ce am: informație, experiență medicală și personală.

„Nicio femeie, indiferent de venituri, nu trebuie să mai accepte suferința în tăcere”

– Cine are acces, în mod real, la substituție hormonală în România? Ce consultații, investigații și tratamente sunt decontate prin CAS și în ce condiții? Și vă întreb astfel pentru că unei femei cu venituri mici o clinică de longevitate precum cea pe care ați înființat-o dvs. la Timișoara îi va părea cu siguranță inaccesibilă. Ce costuri presupune îngrijirea aceasta? Cum poate avea acces la o viață mai bună în această perioadă o femeie cu venituri medii și mici?

– Noi, în AZEENA Longevity Institute, avem medici extrem de bine pregătiți din mai multe specialități care oferă consultații decontate de CAS, avem paciente din toate mediile, cu toate tipurile de venit, mic și mediu, există opțiuni și soluții pentru toate femeile care caută medici buni și răspunsuri la problemele lor.

Fiecare femeie, indiferent de venituri, trebuie să nu mai accepte suferința în tăcere. Poate cere oricând o trimitere la ginecolog, poate solicita o evaluare hormonală. Informația, dorința și insistența sunt gratuite și pot schimba totul. Prin sistemul public, unele terapii hormonale sunt decontate parțial. Consultul ginecologic cu bilet de trimitere de la medicul de familie este decontat. Analizele hormonale de bază sunt parțial acoperite. Pentru o terapie completă, corect monitorizată, cu analize periodice, cu ajustarea dozelor și cu evaluarea răspunsului clinic, o femeie din mediul rural sau cu venituri mici se poate lovi de bariere reale. Cu toate astea, având informații corecte, femeile pot găsi soluții pentru orice buget.

 – Dincolo de hormoni, care sunt prioritățile unei femei care vrea să își păstreze sănătatea, energia și autonomia pe măsură ce înaintează în vârstă? Ce poate face singură și ce soluții există dacă nu poate urma o terapie hormonală?

– Dacă ar fi să rezum în câteva rânduri clare, cele mai de impact ar fi acestea: mișcarea este obligatorie. Antrenamentele de forță sunt esențiale după 40 de ani pentru a păstra masa musculară, densitatea osoasă și metabolismul activ. Cel puțin două sesiuni pe săptămână, indiferent de ce altceva faci. Somnul care văd că este subestimat sistematic. Șapte-opt ore de somn de calitate sunt mai bune decât orice medicament. Lipsa somnului dezechilibrează toți hormonii, inclusiv insulina și cortizolul, amplificând fiecare simptom de menopauză.

Alimentația antiinflamatorie care înseamnă mai puțin zahăr rafinat, mai mult Omega-3, proteine suficiente la fiecare masă, fibre din abundență, în permanență, ca stil de viață. Gestionarea stresului cronic deoarece cortizolul ridicat permanent este unul dintre cei mai agresivi perturbatori hormonali la femeile de vârstă mijlocie. Vitamina D pentru a micșora consecințele acestui deficit asupra oaselor, imunității, dispoziției și funcției musculare.

„Cel mai bun indicator de credibilitate este un medic bun”

– Într-o piață plină de suplimente și promisiuni de „echilibrare hormonală” sau întinerire, cum poate recunoaște o femeie recomandările medicale credibile? Ce ar trebui să întrebe înainte să plătească pentru un tratament?

– O întrebare foarte importantă, pentru că piața de suplimente este haotică, slab reglementată și extrem de profitabilă tocmai pentru că femeile în perimenopauză și menopauză sunt vulnerabile, caută cu disperare soluții să se simtă mai bine și sunt adesea dezamăgite de ce cumpără. Privesc cu prudență promisiunile că un singur tratament „echilibrează toți hormonii”, întinerește organismul sau este lipsit de riscuri pentru că este „natural”.

Întrebările pe care să le pui înainte să plătești pentru orice tratament sunt dacă există studii clinice care susțin acest produs sau această terapie, dacă se propune o evaluare medicală înainte sau se vinde pur și simplu un protocol și, nu în ultimul rând, cine îl prescrie, un medic cu formare în domeniu sau un consultant de vânzări? Cel mai bun indicator de credibilitate este un medic bun care îți spune și ce nu se potrivește pentru tine, nu doar ce să cumperi.

Dr. Florina Todoruț este medic primar obstetrică-ginecologie, cu peste 25 de ani de experiență, fondatoare și CEO al AZEENA Longevity Institute din Timișoara. Activitatea sa include managementul menopauzei, sănătatea femeii și medicina materno-fetală. Are competențe atestate în laparoscopie, histeroscopie, ecografie ginecologică și colposcopie și este membră a International Menopause Society și British Menopause Society.

Citeşte şi:

54 de furnizori din Arad pe eSănătateaMea, doar nouă activi și nicio programare reușită!