Persoanele din mediul urban, cu vârste între 46 și 75 de ani, sunt cel mai des victime ale fraudelor online prin care li se promit câștiguri din investiții în acțiuni sau criptomonede. Dintre aceştia, pensionarii reprezintă categoria ocupațională cea mai afectată, iar profilul întâlnit cel mai frecvent este cel al unei persoane cu studii medii și vârsta cuprinsă între 66 și 75 de ani.

Concluziile apar în studiul „Analiza fraudelor online cu investiții în acțiuni și criptomonede”, realizat de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române. Cercetarea a urmărit conturarea profilului victimelor și a analizat 1.252 de sesizări înregistrate la nivel național în primele șase luni ale anului 2026. Datele provin din cazurile raportate Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și inspectoratelor județene de poliție în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026. Faptele analizate sunt încadrate ca înșelăciuni, potrivit articolului 244 din Codul penal.

Victima online cel mai des întâlnită: pensionar din mediul urban

Mediul de rezidență influențează riscul de victimizare, potrivit Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității. Dintre persoanele care au reclamat asemenea fraude, 992, reprezentând 78% din total, locuiau în mediul urban.

Și statutul ocupațional conturează un profil clar. Pensionarii au reprezentat 41,9% dintre victime, fiind categoria cel mai des întâlnită în sesizările analizate. Aproape la același nivel s-au aflat, însă, şi persoanele angajate, care au reprezentat 41,1% din total.

Vârsta are, de asemenea, un rol important. Aproape două treimi dintre victime, respectiv 64,1%, aveau între 46 și 75 de ani. Cea mai tânără persoană păcălită avea 16 ani, iar cea mai în vârstă, 91 de ani.

Persoanele cu vârste între 66 și 75 de ani și cu studii medii au fost cel mai frecvent întâlnite în rândul victimelor fraudelor cu false investiții online.

Nivelul de educaţie, fără protecţie sigură

Nivelul de educație nu oferă însă o protecție sigură, mai spuen studiul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române. Persoanele cu cel mult studii medii au reprezentat 50,8% dintre victime, dar și cele cu studii superioare au fost afectate într-o proporție importantă: 38,8%.

Escrocii cer acum direct transferarea banilor

Metoda folosită cel mai des în prima jumătate a anului 2026 a fost solicitarea directă de bani. În 74,8% dintre cazuri, victimele au fost convinse să transfere diferite sume sub pretextul realizării unor investiții profitabile.

Modul de operare s-a schimbat față de primele nouă luni ale anului 2024. La acel moment, instalarea unor aplicații era principala metodă prin care victimele erau determinate să trimită bani, fiind întâlnită în 66,05% dintre cazuri. Astfel de aplicații le pot permite infractorilor să obțină acces la telefonul, calculatorul sau conturile bancare ale victimei. În alte situații, platformele de investiții sunt false, iar câștigurile afișate există doar pe ecran, pentru a convinge persoana să depună sume din ce în ce mai mari.

Contrar percepției că fraudele de acest tip sunt legate în principal de criptomonede, cele mai multe promisiuni făcute victimelor au vizat investiții în acțiuni.

Potrivit datelor comunicate de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, în 685 de situații victimelor li s-a promis că banii vor fi investiți în acțiuni. Poliția Română indică o pondere de 51,5% din totalul situațiilor analizate.

Promisiunea unor investiții în criptomonede a apărut în 318 situații, reprezentând aproximativ 24% din total. Au existat și persoane care au transferat criptomonede pe care le dețineau deja, convinse că astfel vor obține profituri mai mari.

Milioane de lei, euro şi dolari au ajuns la escroci

Dimensiunea prejudiciilor arată amploarea fenomenului. În 1.038 de situații, victimele au făcut plăți în lei, valoarea totală depășind 58 de milioane de lei.

În alte 125 de situații, banii au fost transferați în euro, prejudiciul cumulat fiind de peste două milioane de euro. În 193 de situații au fost efectuate plăți în dolari, suma totală apropiindu-se de șase milioane de dolari.

Unele victime au făcut mai multe plăți sau au transferat bani în monede diferite. Escrocii încearcă adesea să mențină victima în mecanismul fraudei cât mai mult timp, prezentând câștiguri fictive și solicitând noi taxe, comisioane ori depuneri înainte de o presupusă retragere a banilor.

Poliția Română anunță că va continua campaniile de informare referitoare la noile metode folosite de infractori, precum și acțiunile operative și investigațiile pentru identificarea și tragerea la răspundere a autorilor.

Citeşte şi:

Vitezomanii, de pe DN 7: 44 de sancțiuni pentru depășirea vitezei într-o singură zi