O investiție de peste 10 milioane de euro pe malul Mureșului, demarată în primăvară, și povestea de acum, o poveste despre bunul, răul și urâtul dintr-un proiect care are pe mai departe iz de Arad. O poveste despre o lucrare care pare să înceapă de nicăieri pentru a se termina niciunde. 

Acesta este tabloul după două vizite pe șantierul de pe malul Mureșului, vizite făcute fiecare cu inima cât un purice. Am văzut ce pare că se face bine, dar și absurdul din teren şi am oscilat între bucurie și tristețe: de la copaci salvați în ultimul moment din calea drujbelor, până la o estacadă, cea mai scumpă piesă din proiect, care se oprește înainte să ajungă la apă. 

Ce se alege de malurile Mureșului, de ce proiectul din birou, făcut parcă pe fugă, se potrivește greu cu realitatea din teren și ce promite administrația, puteți citit în amplul reportaj de mai jos. Dacă rămâneți până la final, veți găsi aici și greșelile proiectării, puțin din istoricul investiției, dar și câteva date despre lucrarea care ține cu sufletul la gură mii de arădeni îndrăgostiți de această zonă.

Demarat în această primăvară și executat pe porțiuni, pe cele patru sectoare în care a fost împărțit, proiectul a început cu săpături, cu realizarea pasarelei pietonale metalice, lungă de 280 de metri, cuprinsă între Podul Decebal și Clubul Sportiv „Voința”, cu execuția unuia dintre cele trei bazine de retenție destinate sistemului de irigații și cu lucrările la estacada din dreptul restaurantului La Bottega. În fapt, cele mai mari investiții din proiect.

Dar a început și cu arbori puși la pământ și cu zeci de corecții făcute direct pe teren, menite să îndrepte un proiect tehnic care pare desenat exclusiv din birou.

A început, așa cum am constatat încă de la prima vizită și cum mi s-a confirmat și la cea de-a doua, de nicăieri pentru a se termina niciunde.

(Aici se termină lucrarea pe bani europeni de pe malul Mureșului)

O porțiune de mal din apropierea Podului Decebal și alta care pare să înceapă parcă din mijlocul Parcului Europa și să meargă până la Maranata (Parcul Aventura Voinicilor) nu sunt incluse în proiect și, prin urmare, nu vor beneficia de intervenții. Cel puțin nu din fondurile europene prin care este finanțată investiția. Nici digul, fisurat și măcinat de vreme, nu intră în actualul proiect. Nici promenada de lângă el.

Cele bune

Dar să nu începem cu cele rele și cu cele urâte. Ci cu cele bune, cu cele care merită apreciate.

Cele două vizite pe șantier au avut loc la invitația echipei viceprimarului Sergiu Vlad, hotărât să lase proiectul să se vadă cu bunele și cu relele sale. Își asumase, astfel, riscul unei imagini nefavorabile, în condițiile în care de ani buni scriu mai degrabă despre problemele administrării spațiilor verzi și ale îngrijirii arborilor din Arad decât despre reușitele administrației în domeniu. Avea din start, ce-i drept, și circumstanțe atenuante: echipa preluase proiectul din mers, după ce studiul de fezabilitate și proiectul tehnic fuseseră deja bătute în cuie, cu multe, poate prea multe puncte sensibile deja identificate.

Mai mult, parte dintre problemele noi apărute ne-au fost prezentate chiar în cadrul acestor vizite pe șantier, una desfășurată în iunie, cealaltă la finalul lunii iulie. Altele însă, nu aveai cum să nu le vezi chiar și dacă nu ajungeai până jos, unde se desfășoară lucrările.

Asumarea riscului am apreciat-o și am considerat că merită să fie consemnată. Administrația ar trebui să ofere arădenilor cât mai multe informații despre lucrările pe care le realizează, pentru că transparența are beneficiile ei chiar și pentru instituțiile publice.

Mai puțini copaci tăiați decât se anunțaseră

La capitolul lucruri bune intră, fără îndoială, și faptul că pe malul Mureșului nu vor mai fi tăiați atât de mulți arbori precum se estima inițial și că, în locul lor, vor fi plantați câteva sute de copaci.

În timpul vizitei, mi-au fost indicați câțiva dintre copacii care urmează să fie eliminați, fie pentru că se află în calea lucrărilor – încă o dovadă că proiectul a fost conceput din birou, fără contact cu solul -, fie pentru că sunt uscați.

(Corcodușul, unul dintre copacii care vor dispărea din peisaj)

Potrivit viceprimarului, la finalul proiectului vor fi tăiați doar cinci din cei nouă arbori tineri aflați pe traseul unor lucrări care nu mai pot fi modificate și alți 22 de arbori uscați.

Alți copaci au fost salvați, deși inițial stăteau chiar în calea investiției. Este cazul arborilor de pe traseul pasarelei pietonale metalice, lungă de 280 de metri, care pornește din apropierea Podului Decebal și care fusese desenată exact pe aliniamentul copacilor existenți. Pasarela are rolul de a lăți zona destinată pietonilor, în condițiile în care aici bicicliștii și pietonii aveau până acum la dispoziție o singură alee.

Acolo unde structura metalică a permis, arborii au fost păstrați în interiorul construcției și o vor străpunge (o variantă ecologică și spectaculoasă). Vor fi eliminați doar cei aflați exact în punctele unde sunt prevăzute îmbinările sau cei care cad chiar pe marginea pasarelei. Este cazul celor cinci arbori tineri și sănătoși care au avut pur și simplu ghinionul să se afle în calea investiției.

Alți arbori din zona acoperită de proiect au fost salvați prin mutarea traseului viitoarelor alei cu câțiva metri, au explicat reprezentanții echipei viceprimarului.

(Doi dintre arborii aflați pe traiectoria pasarelei, salvaţi de la tăiere)

Un proiect verde unde au căzut, din start, copacii

Totuși, rămâne pe mai departe greu de înțeles cum un proiect de reamenajare a unui parc, a unui spațiu verde, a fost conceput și a demarat cu eliminarea arborilor pentru a face loc unor investiții din piatră, beton și metal.

Cu atât mai mult cu cât, la nivel mondial, marile orașe încearcă exact contrariul: plantează cât mai mulți arbori și creează cât mai multe spații verzi pentru a combate efectele caniculei, eliminând din peisajul urban betonul. În orice oraș care pune preț pe patrimoniul său verde, refacerea unui parc, amenajarea aleilor sau crearea unor noi puncte de atracție aici se fac în jurul arborilor existenți, nu pe traseul lor.

Faptul că, la Arad, proiectul a fost desenat exact peste copaci ridică serioase semne de întrebare atât asupra calității proiectării (reamintesc cititorilor că proiectantul lucrărilor de pe mal, firma Aduro Impex, este același cu proiectantul podului hobanat), cât și asupra modului în care aceasta a fost verificată de beneficiar. Un lucru bun e dat, însă, de faptul că unele dintre greșeli sunt corectate din mers, contrazicând vechea idee potrivit căreia, odată aprobat, un proiect nu mai poate fi modificat.

Deși pare că am alunecat deja spre partea urâtă a poveștii, mai sunt și alte vești bune aici. Acestea țin și de cei peste 600 de arbori și arbuști care urmează să fie plantați pe malul Mureșului.

Despre plantări a vorbit viceprimarul Sergiu Vlad și în cea mai recentă postare a sa de pe rețelele sociale, în care transmitea: „Pentru cei îngrijorați că în procesul de reabilitare a Malului Mureșului va fi un măcel legat de copacii de pe mal, stați liniștiți. În întreg procesul vor fi tăiați doar cinci copaci tineri și 22 de copaci uscați (…). În locul lor vor fi plantați aproape 600 de arbori și arbuști. Iar pe cei în forță îi vom salva chiar dacă sunt în alveole de beton.

Iar pentru cei îngrijoraţi că în reabilitarea malurilor Mureşului va fi folosit foarte mult beton în detrimentul naturii, să ştiţi că între Constructorul și Polivalentă tot acest beton turnat acum aproximativ 50 de ani va fi înlocuit cu spațiu verde.”

Şi primarul Călin Bibarţ a vorbit pe diferite căi despre copacii ce vor fi plantaţi aici, imediat după vizitele mele de pe teren. Primăria spune acum că aici vor fi plantaţi 533 de arbori şi 4.200 de arbuşti, la care se vor adăuga flori, plante perene etc.

(Viitoarea pasarelă pietonală şi unul dintre copacii care vor rămâne în picioare)

Tot despre cele bune: betonul, scos din parc

Betonul care va fi eliminat e încă un lucru bun din proiectul de reamenajare. Acesta e prezent în probabil cea mai urâtă zonă avută în vedere pentru modernizare, cu multe betoane și puțini copaci, care e posibil să devină cea mai spectaculoasă după intervenție.

Sergiu Vlad susține că aici terasamentele din beton vor fi toate eliminate, dar, pentru a salva copacii care sunt plantați pe diferite niveluri, terenul va fi păstrat tot cu terasamente. Vor fi create, ca atare, dune din pământ, fapt care va conferi zonei un aspect aparte, asemănător zonelor verzi moderne.

(Betoanele din zona patru a lucrării de reabilitare a malurilor Mureșului)

Despre betoanele de pe mal, din acea zonă, a avut o intervenție săptămâna trecută chiar și primarul Călin Bibarț, dar acesta a preferat să folosească înregistrarea sa ca o justificare a proiectului de pe mal.

„Mulți ne-au întrebat de ce a trebuit să facem lucrările dintre Polivalenta și Baza Constructorul, dar uitați doar cât am lucrat aici pe porțiunea asta mică și mergem să vedeți câte betoane am scos până acum. Ce vedeți aici sunt betoanele scoase din partea de parc în care sunt lucrări și nu este nici jumătate din suprafața parcului. (…)”, a indicat acesta în postare. Și a continuat cu faptul că: „Un parc trebuie să fie cu multă iarbă, cu mulți copaci, cu locuri de joacă pentru copii, în niciun caz plin de betoane. Acesta este motivul pentru care vom continua lucrările în aceste parcuri, astfel încât până anul viitor să avem parcuri frumoase pe malul Mureșului. Doamne ajută!”.

(Betoanele eliminate până acum de pe mal)

Salvarea copacilor care au avut ghinionul să cadă pe investițiile desenate din birou de proiectanți și eliminarea betonului din parc sunt lucrurile pe care le-am inclus în zona bună a proiectului de reamenajare a malurilor Mureșului, care a debutat la mijlocul lunii martie 2026.

Cele rele vin însă mai jos.

Cele rele

Cei cinci arbori tineri și cei 22 de arbori uscați care urmează să fie eliminați în cadrul actualei investiții se adaugă celor tăiați deja în 2025. Într-o zi de miercuri, 9 iulie 2025, Primăria Arad a început tăierea sălciilor de pe malul Mureșului. Douăzeci de sălcii care străjuiau râul au fost puse la pământ.

Despre această poveste ați putut citi la vremea respectivă pe Special Arad și o puteți reciti aici:

Nicio speranță pentru malul Mureșului? În timp ce proiectul de reamenajare a fost scos la licitație, Primăria a început tăierea celor 20 de sălcii

În studiul de fezabilitate se arăta că pe amplasament existau, în total, 32 de sălcii plângătoare și 32 de sălcii crețe și  se propunea pentru eliminare doar cinci sălcii plângătoare și o salcie creață. 80.000 de lei urmau să fie alocați în proiect pentru tăierea ăn total a 55 de arbori, dintre care 32 aflați chiar pe amplasamentul investiției. În vara anului trecut însă, înainte ca proiectul propriu-zis să înceapă, Primăria a tăiat mai mult de o treime din sălciile existente pe mal.

Dacă luăm însă în calcul  de acum declarațiile viceprimarului Sergiu Vlad, potrivit cărora în cadrul proiectului vor fi plantați peste 600 de arbori și arburști, imaginea nu mai pare la fel de sumbră. Se pierd mai puțin de 70 de arbori și se câștigă câteva sute.

Rămân, totuși, două necunoscute importante aici. Prima ține de cât arbori și arbuști vor fi tăiați până la final și câți vor prinde rădăcini dintre cei plantați. A doua privește intenția Primăriei de a elimina din peisaj oțetarii, considerați specii invazive. Dacă această operațiune va avea loc în paralel, atunci calculele de mai sus nu vor mai fi la fel de favorabile, iar balanța dintre arborii pierduți și cei câștigați va arăta cu totul altfel.

(Doi dintre otețarii cărora Primăria le-a pus gând rău)

Cele prost gândite

Echipa viceprimarului nu s-a ferit să recunoască câteva dintre problemele întâlnite deja pe șantier, cum ar fi cea a bazinului de retenție. În cadrul proiectului sunt prevăzute trei astfel de bazine, care vor colecta apa necesară irigării unei părți din spațiile verzi de pe malul Mureșului.

Primul dintre ele este deja vizibil în imediata apropiere a Palatului Cultural. Este o groapă uriașă, săpată în mal, la care se lucrează intens.

Dimensiunile ei actuale sunt însă consecința unei greșeli de execuție. Inițial, bazinul a fost săpat prea aproape de dig, iar Apele Române au intervenit, avertizând că lucrările ar putea afecta structura de rezistență a acestuia. În consecință, amplasamentul a fost modificat, iar săpătura mutată mai aproape de Mureș.

(Bazinul pentru irigații din vecinătatea pasarelei peste Mureș)

Echipa aflată pe teren speră însă că eroarea comisă aici va reprezenta o lecție pentru celelalte două bazine prevăzute în proiect, ce vor fi construite în zona Constructorul și în apropierea Parcului Europa.

La finalul investiției, cele trei bazine, împreună cu stațiile de pompare, vor alimenta sistemul automatizat de irigații. Vorbim despre un sistem modern, dotat cu senzori, care va porni udarea spațiilor verzi atunci când condițiile din teren o vor impune. Nu întreaga suprafață cuprinsă în proiect va beneficia însă de irigații. Doar trei zone vor fi deservite de acest sistem, în timp ce restul terenului va fi amenajat sub forma unor pajiști, considerate mai rezistente și mai ușor de întreținut.

(Probabil cea mai frumoasă zonă de pe mal, încă neatinsă de lucrări)

Cele greșite

La capitolul greșeli de proiectare, care vor putea fi observate în viitor cu ochiul liber de orice arădean, pe primul loc se află estacada din dreptul restaurantului La Bottega, una dintre cele mai costisitoare construcții din întregul proiect.

Numai drumul tehnologic realizat pentru executarea acesteia costă peste un milion de lei, iar, din ceea ce se poate vedea deja pe șantier, unde betoanele au acaparat zona, provocările tehnice sunt considerabile pentru firmele care execută lucrarea.

Problema este însă alta.

La finalul investiției, această piesă de rezistență, concepută de aceeași firmă care a proiectat și podul hobanat, nu va îndeplini, în realitate, rolul pentru care a fost gândită. Mai exact, estacada nu va ajunge până deasupra malului Mureșului, deși acesta ar trebui să fie scopul firesc al unei asemenea construcții.

Platforma suspendată se va opri înainte de a ajunge la râu, în dreptul unei porțiuni de mal care nu este cuprinsă în actualul proiect și care va rămâne exact așa cum este astăzi, invadată de beton și bălării.

Cei care vor parcurge cei 60 de metri ai estacadei și cei 35 de metri spre apă nu vor avea, la capătul traseului, sub picioare, Mureșul, ci bălăriile și betoanele porțiunii rămase în afara investiției.

(Macaraua adusă pentru a realiza estacada)

Este greu de crezut că această situație va mai putea fi remediată fără noi proceduri birocratice, explicații către ADR Vest și costuri suplimentare, greu de acceptat în proiecte europene.

Vom avea, ca atare, o estacadă spectaculoasă, construită cu fundații de beton, din structuri metalice și sprijinită pe patru reazeme în malul Mureșului, care nu ajunge la râu.

(Aici va fi realizată estacada de pe mal, în dreptul restaurantului Bottega)

Cele urâte

Dacă unele probleme de proiectare pot fi, măcar parțial, înțelese prin prisma grabei, neștiinței unor erori de înțelegere a dorințelor sau compromisuri făcute în timpul elaborării documentației, există și situații mult mai greu de scuzat. Situații care fac ca această investiție să pară, pe alocuri, ruptă de realitatea din teren.

Una dintre ele este chiar faptul că modernizarea nu ajunge până la Mureș.

(Zonă din vecinătatea Mureșului care nu a intrat în proiect)

Situaţia e vizibilă de pe acum și recunoscută de echipa viceprimarului Sergiu Vlad. Zona cuprinsă între ultima alee paralelă cu râul, albia sau zona inundabilă cum o numesc arădenii, nu va face obiectul actualei investiții, întrucât nu este inclusă în proiectul finanțat din fonduri europene. Terenul aparține Apelor Române și nu a făcut parte nici din proiectare, nici din contractul de execuție.

În fapt, nici digul – crăpat și măcinat de vreme –, nici promenada betonată de după acesta, locul preferat de plimbare al multor arădeni, și nici fâșia de teren dintre dig și Mureș, în unele locuri surprinzător de lată și sufocată de vegetație spontană, nu vor beneficia de lucrări. Se va interveni doar pe spațiul dintre aceste zone.

Imaginea finală riscă astfel să fie una cel puțin ciudată: un parc complet dichisit, în care toate aleile au fost înlocuite, iluminat și irigat, care se oprește înainte de una dintre zonele cele mai spectaculoase, cea aflată chiar pe malul râului, și care nu cuprinde digul.

(Zonă a malului rămasă în afara poriectului de reabilitare)

Promisiunea unei intervenții ulterioare

Viceprimarul Sergiu Vlad promite însă că porțiunea de lângă Mureș nu va fi abandonată. Potrivit acestuia, după finalizarea proiectului european, Primăria Arad va aloca fonduri proprii pentru curățarea vegetației spontane și cosmetizarea întregii zone, nu înainte de a fi încheiat un protocol cu Apele Române. Fără un asemenea protocol, administrația locală nu poate interveni legal pe terenurile respective.

(Vegetația spontană de aici ar urma să fie eliminată pe banii Primăriei după finalizarea proiectului)

Un protocol prea puțin

Promisiunea este binevenită, dar ne aduce aminte de trecutul nu foarte îndepărtat și ridică și o întrebare firească. Un astfel de protocol cu Apele Române fusese anunțat încă din 2023, în perioada cuprinsă între finalizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic și depunerea documentației pentru finanțare la ADR Vest.

Mai exact, pentru realizarea acestui proiect, Primăria Arad a semnat în 13 octombrie 2023, spuneau reprezentanţii instituţiei, un protocol prin care Apele Române ofereau municipalității, în administrare temporară, terenurile aflate în zona investiției – în total 760,04 metri pătrați.

Citește aici despre acest protocol: Concluziile „grupului de lucru” pentru modernizarea malului Mureșului: „O să ajungem să-i mulțumim administrației locale mai degrabă pentru ceea ce nu a făcut”

Niciun oficial nu pare să fi considerat necesar ca în protocol și în proiect să fie incluse ca lucrări și digul propriu-zis și terenurile aflate imediat lângă Mureș. Tocmai zonele care, astăzi, rămân în afara modernizării.

Neluat în calculele imensei investiţii, digul, fisurat pe aproape toată lungimea lui și cu armătura metalică vizibilă în anumite locuri, nu poate fi reparat în cadrul proiectului european. Nici zona din imediata vecinătate a Mureșului invadată de bălării nu poate beneficia de lucrări. Rămâne să aflăm ce terenuri au fost cuprinse cu adevărat în protocolul din 2023 și pentru ce.

Și tot despre cele rele: un proiect care începe și se termină în aer

Poate că explicația oficială, aceea că respectivele terenuri aparțin, chiar și după protocolul inițial, Apelor Române, justifică, din punct de vedere administrativ, lipsa intervenției. Nu explică însă de ce proiectul pare gândit – şi pe lungime, nu doar pe lăţime – doar pe jumătate.
Este greu de înțeles de ce o investiție de peste zece milioane de euro începe la câțiva metri după Podul Decebal și se oprește brusc imediat după Sala Polivalentă, în loc să trateze întregul traseu ca pe un ansamblu unitar.

(Aici se oprește brusc lucrarea de reabilitare a malului)

Ar mai fi fost nevoie doar de câteva zeci de metri pentru ca întreaga promenadă până în zona Maranata să beneficieze de aceeași amenajare. Locul de joacă Aventura Voinicilor, o parte din Parcul Eminescu și alte suprafețe importante rămân în afara proiectului, ca și cum ar aparține unei alte lumi. Fuseseră modernizate, ce-i drept, în urmă cu… mai bine de 15 ani.

La fel de greu de explicat, ba chiar mai greu, este și faptul că investiția nu începe chiar de la piciorul Podului Decebal, acolo unde orice trecător s-ar aștepta să demareze un astfel de traseu. Primii circa 7 metri rămân în continuare neamenajați, lăsând impresia unei lucrări care începe din senin și se termină abrupt.

Și peticirile de după

Viceprimarul Sergiu Vlad ne-a asigurat că Primăria Arad va continua lucrările până la Podul Decebal din bugetul propriu, după încheierea actualului proiect. O veste bună care vine să peticească o gândire proastă: o investiție de peste nouă de milioane de euro va trebui să fie completată de o investiție din bugetul local.

Mai mult, problemele de concepție și de proiectare sunt corectate acum din mers, acolo unde acest lucru mai este posibil și unde modificările nu afectează condițiile finanțării.

Din această perspectivă, proiectul de pe malul Mureșului poate deveni măcar o lecție pentru celelalte două mari investiții în zona verde centrală, pregătite de municipalitate: reamenajarea Parcului Eminescu și a Parcului Zsolt Török.

Greșelile făcute aici ar putea fi evitate acolo, câtă vreme proiectele nu sunt încă definitiv închise. Iar lucrurile par că într-acolo merg.

Aici se oprește reportajul. Mai jos găsiți, însă, date din istoria zbuciumată a proiectului de reabilitare a malurilor Mureşului. Iată-le

Câteva date din trecut despre proiect

În martie 2025, Municipiul Arad și Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, în calitate de Autoritate
de Management pentru Programul Regional Vest 2021-2027, au semnat un contract de finanțare pentru acest proeict în valoare de 56.065.678,51 lei. Valoarea totală a proiectului a dost calculată însă la 74.782.116,79 lei,  doar valoarea finanțării nerambursabile fiind de de 56.065.678,51 lei, din care 48.628.394,80 lei reprezintă contribuția Uniunii Europene (85%) şi 7.437.283,71 lei reprezintă contribuția din bugetul național (13%).

Licitația pentru proiectul „Amenajarea și punerea în valoare a malurilor Mureșului pe tronsonul cuprins între Parcul Europa și Podul Decebal”, pe o suprafaţă totală de 98.315,90 mp., s-a încheiat în decembrie anul trecut. Contractul de execuție a fost atribuit la valoarea de 45.120.343,49 lei fără TVA (aproximativ 53,7 milioane lei cu TVA, la cota de TVA aplicabilă la momentul atribuirii).

Citește despre licitație aici: S-a decis soarta malului Mureșului. Licitația pentru modificările controversate a fost finalizată

Contractul a fost câștigat de asocierea formată din firmele ROGERA PREST COM, CORNELL’S FLOOR S.R.L., CML.RO S.R.L., ROGERA (firmă care are în grijă cea mai mare parte a spațiilor verzi din Arad) și GREENTIM INVEST. Criteriul de atribuire a fost „cel mai bun raport calitate–preț”, în care oferta financiară a avut o pondere de 80%, iar componenta tehnică – inclusiv măsurile privind protecția mediului pe durata execuției – a contat în proporție de 20%. Valoarea contractului pentru execuția lucrărilor a fost stabilită la 45,12 milioane de lei fără TVA, adică aproximativ 53,7 milioane de lei cu TVA inclus.

Potrivit documentației, lucrările presupun o schimbare aproape completă a felului în care arată și funcționează această zonă a malului Mureșului. Sunt prevăzute modificarea traseului tuturor aleilor, amenajarea unei piste de alergare pe iarbă, sub forma unui circuit închis, în zona Sălii Polivalente, construirea unui amfiteatru din iarbă în dreptul scărilor de acces dinspre strada Ioan Alexandru, reorganizarea spațiilor destinate copiilor, adulților și seniorilor, montarea unor aparate de fitness între pasarelă și terasa La Bottega, lărgirea promenadei prin realizarea unor pasarele pietonale în consolă, montarea de pontoane plutitoate, de cișmele, pergole, modernizarea iluminatului, introducerea unui sistem de irigații, toaletarea arborilor sănătoși, eliminarea celor considerați bolnavi, plantarea unor arbori noi, arbuști și plante perene, precum și refacerea traseului pistelor pentru biciclete.

Durata de execuție este de doi ani, proiectul fiind programat să se încheie la finele lunii octombrie 2027.

Un grup de lucru pentru câteva mici schimbări

În ultimii doi ani s-a încercat, cel puțin declarativ, îndreptarea unor erori din proiectul tehnic. A fost constituit chiar și un grup de lucru în acest sens, însă rezultatele au fost modeste. Grupul de lucru s-a întâlnit o singură dată. La discuții au participat reprezentanții Asociației Pro Urbe, consilierul local Florin Stana (USR), viceprimarul Lazăr Faur, arhitectul-șef Sorin Ciurariu, Sorin Gurban din cadrul Direcției Tehnice și reprezentanții firmei de proiectare Aduro Impex.

Încă de atunci părea evident că modificările importante erau aproape imposibil de făcut.
„Au fost proiectanții și au spus că nu se pot schimba lucruri, deoarece nu se încadrează în cerințele finanțatorului. De fapt, ar fi trebuit să schimbe substanțial proiectul, adică să muncească, iar eu nu cred că aveau chef. S-a discutat doi ani cu ADR pe soluții improprii, doar pentru a se accesa banii, fără a conta efectul proiectului”, declara după întâlnire consilierul local Florin Stana.

Totuși, câteva modificări au fost acceptate.

Amfiteatrul proiectat inițial a fost modificat pentru a servi scopului creat. Este, în fapt, vorba de un taluz înierbat, pe care vor fi amplasate bănci din lemn. A avut loc și schimbarea tipului de gazon prevăzut în proiect, de la unul cu un singur tip de iarbă la o pajiște cu o compoziție mai diversă, precum și reorganizarea spațiilor destinate copiilor, adulților și seniorilor, care în proiectul inițial erau intercalate, iar acum vor fi grupate separat, pentru ca utilizatorii lor să nu se deranjeze reciproc.

Au rămas însă neschimbate amplasarea aparatelor de fitness între pasarelă și terasa La Bottega, deși în acea zonă există deja statui care nu vor fi mutate (și care ar urma să beneficieze de iluminat ambiental), dar și controversata estacadă care se apropie de apă fără să ajungă, în realitate, la Mureș.

Alte propuneri au rămas doar la stadiul de observații. Soluția aleilor pavate cu dale de piatră montate direct pe pământ a fost criticată încă de atunci, însă a rămas neschimbată. Arădenii care vor să își facă o idee despre cum vor arăta aleile de pe mal pot vedea deja mostra realizată în apropierea restaurantului La Bottega.

(Așa vor arăta viitoarele alei de pe mal)

La fel s-a întâmplat și cu pasarela pietonală cu suprafață de mers din grătar metalic. Au existat critici privind atât materialul ales, cât și faptul că traseul acesteia fusese desenat astfel încât impunea tăierea unor arbori maturi. Nici pista de alergare pe iarbă nu a scăpat de observații. Toate aceste elemente au rămas în proiect, iar modificările se fac abia acum, în timpul execuției, acolo unde acestea mai sunt încă posibile și nu presupun costuri suplimentare sau modificări incompatibile cu finanțarea europeană.

La acea întâlnire, viceprimarul Lazăr Faur explica faptul că lipsa de flexibilitate era determinată de cerințele stricte impuse de ADR Vest pentru acordarea finanțării și de stadiul avansat în care se afla documentația. Acum, ADR Vest pare mai flexibilă.

Concluzia de atunci, concluzia de acum

„Nu am văzut niciodată un parc tratat atât de pompieristic, cu alei perfect drepte. Nu întâlnești în niciun parc de pe glob așa ceva. Vor fi lipsite de orice valență plastică pe care o au aleile existente. Iar pista de alergare este, de fapt, un traseu închis, foarte scurt, ceea ce mi se pare, din nou, inutil”, spunea, spicuiesc, în urmă cu doi ani, arhitectul Nagy Vizitiu, președintele Asociației Pro Urbe.

Citește și: Salvați Malul Mureșului! Pro Urbe trage un semnal de alarmă: o „nouă degenerare urbană”

La doi ani distanță, proiectul pare să confirme, cel puţin parțial, unele dintre temerile punctate de ONG.

Pe de altă parte, șantierul demonstrează că un proiect poate fi modelat (și) în timpul execuției. Dar există și limite, gusturi și obsesii locale și toate laolaltă fac ca proiectele de aici să aibă același iz de Arad. Suntem în fața unei noi investiții de milioane de euro care nu reușește să ajungă până la Mureș. Cât de verde va deveni, în final, această zonă vom putea judeca abia peste doi ani.

Până atunci, rămâne imaginea prezentului. Verile tot mai secetoase au uscat o mare parte din vegetația de pe mal. Copacii suferă vizibil din lipsa apei, iar mulți dintre cei care dispar acum sunt arbori rădăcinoși care nu au mai rezistat secetei. Platanii par să fie singurii care înfruntă cu succes atât schimbările climatice, cât și vremurile şi drujbele.

În rest, pe malul Mureșului aproape totul pare ars de soare. Pe alocuri pare că s-a uscat și curajul de a spune răspicat ce este bun, ce este rău și ce este urât într-un proiect de o asemenea amploare. Şi e păcat pentru că, dacă frumosul este întotdeauna o chestiune de gust, greșelile de proiectare și de viziune ar trebui să rămână simple fapte, de corectat acolo unde se mai poate.

Citește și.

Malul Mureșului, o frică colectivă cât 15 milioane de euro: „Am emoții. Cine știe ce iese”