UTA intră într-o vară în care, dincolo de discursurile optimiste și de promisiunile de reconstrucție, realitatea financiară și sportivă este una dură: clubul nu mai are, în acest moment, niciun produs cu adevărat vandabil.

Plecarea lui Valentin Costache la FC Noah, pentru doar 150.000 de euro — suma fixată în clauza sa de reziliere — a lăsat un gol nu doar în flancul ofensiv, ci mai ales în vitrina de transferuri a clubului. Costache era, dincolo de cifre, un jucător care încă avea piață, care putea genera interes și, implicit, o negociere. UTA nu a negociat însă nimic: a încasat suma minimă și a închis subiectul.

Rămas, teoretic, drept cel mai valoros jucător din lot, cipriotul Marinos Tzionis este exemplul perfect al discrepanței dintre evaluările de pe hârtie și realitatea din teren. Cotat la 900.000 de euro pe Transfermarkt și prezentat ca o potențială sursă de profit după investiția de 100.000 de euro, Tzionis nu convinge însă pe nimeni dispus să scoată bani serioși din buzunar. Conducerea nu a reușit să obțină nici măcar 400.000 de euro pentru el — o sumă care, în alte condiții, ar fi părut accesibilă pentru un jucător “de aproape un milion”.

Problema nu ține de talent. Tzionis are calități evidente: viteză, tehnică, capacitatea de a destabiliza defensiva adversă. Dar fotbalul modern nu mai plătește potențialul nefinalizat, ci producția concretă. Iar aici cifrele sunt implacabile: un gol în 23 de apariții în acest sezon și doar două pase decisive. Per total, 3 goluri în 35 de meciuri de campionat pentru UTA. Pentru un jucător ofensiv, aceste statistici nu doar că nu justifică o sumă mare de transfer, ci ridică serioase semne de întrebare chiar și pentru o investiție medie.

În cariera sa, Tzionis a reușit doar în două sezoane să marcheze mai mult de două goluri pentru echipa la care a evoluat. În 2018-2019 a înscris 3 goluri pentru Omonia, iar mai apoi a reușit 7 goluri în sezonul 2020-2021 pentru același club. Plecat din Cipru, nu a reușit să marcheze în niciun sezon mai mult de două goluri, iar numărul paselor de gol nu a depășit, nici el, niciodată cifra 2…

Mai mult, randamentul său este inferior unor colegi precum Alin Roman, dar și altor jucători ca Marius Coman, Abdallah, Pospelov sau chiar Din Alomerovic — ceea ce accentuează și mai mult problema: cel mai bine cotat jucător nu este nici pe departe cel mai eficient.

Paradoxul continuă cu Alin Roman. De departe cel mai bun jucător al echipei, cu 6 goluri și 12 pase decisive — cifre care îl transformă într-unul dintre cei mai decisivi fotbaliști din Superliga — Roman nu reprezintă nici el o soluție reală de monetizare. Clauza contractuală îi permite să plece pe o sumă sub valoarea sa de piață, estimată la 600.000 de euro pe Transfermarkt, ceea ce înseamnă că UTA nu va putea capitaliza pe deplin nici măcar performanța autentică.

Al doilea jucător ca valoarea conform Transfermarkt este Florent Poulolo, cotat la 700.000 de euro, bani pe care UTA nu-i va încasa niciodată pe un fundaș central.

Astfel, clubul se află într-o poziție paradoxală și periculoasă: jucătorii cu cifre nu pot fi vânduți la preț corect, iar jucătorii cu preț nu au cifrele necesare pentru a fi vânduți.

Ba mai mult, UTA trebuie să achite 60.000 de euro pentru a-și asigura serviciile lui Marius Coman, jucător împrumutat de la Sepsi Sfântu Gheorghe și se așteaptă și verdictul definitiv în cazul lui Mark Țuțu, jucător care a venit împrumut de la Ceahlăul. Țuțu a fost declarat liber de contract după un litigiu cu Ceahlăul, iar dacă decizia rămâne definitivă UTA nu va mai trebui să achite suma de 100.000 de euro pentru achiziționarea lui.

Într-un fotbal în care supraviețuirea financiară depinde tot mai mult de capacitatea de a produce și valorifica jucători, UTA pare să fi pierdut exact acest mecanism. Fără Costache, fără oferte reale pentru Tzionis și fără control total asupra situației lui Roman, vara aceasta riscă să nu fie una a câștigurilor, ci a confirmării unui adevăr incomod: UTA nu mai are, în acest moment, marfă de export.