Deși tema anunțată nu a fost podul, ci „activitatea parlamentară”, eurodeputatul Gheorghe Falcă a răspuns în conferința de presă de vineri și la întrebări despre această investiție ajunsă celebră în țară, poate și în lume, pentru „onduleurile” sale. Nici nu a fost nevoie de o întrebare propriu-zisă, pentru că răspunsul a venit după două cuvinte enunțate: „podul hobanat…?”.

„Podul hobanat… În mandatul meu s-a făcut studiul de fezabilitate, pe baza studiului de fezabilitate s-a adus finanțarea europeană. Nu doar podul, ci întreg proiectul – reabilitarea drumurilor, autobuzele electrice, bicicletele – și trebuia finalizat în mod normal în 2023 sau 2024. În mandatul domnului Bibarț s-a licitat proiectul tehnic, apoi constructorul.

După părerea mea s-a făcut o greșeală de flux tehnologic. După ce se montează tablierul, se hobanează tablierul și după aceea se face infrastructura podului, peste tablier”.

Trebuie să facem o pauză explicativă: cu siguranță, domnul Falcă, de formație inginer de drumuri și poduri, a avut în vedere „calea de rulare”, nu „infrastructura” podului. De altfel, chiar domnia sa „ne-a învățat”, în perioada reabilitării Podului Decebal – când era prezent zilnic pe șantier – că infrastructura unui pod este alcătuită din culee („picioarele” de la capetele podului) și pile („picioarele” dintre culee sau „de la mijloc”, dacă există), adică din acele elemente care preiau greutatea construcției și o transmit solului.

Prin urmare, este limpede că referirea viza calea de rulare, respectiv acele straturi și elemente care se montează peste tablier, nu infrastructura propriu-zisă.

Podul, rondul, dirigintele

„Firma care a intrat în insolvență a încărcat tablierul și după aia a încercat să tensioneze hobanele, care se tensionează la o anumită greutate a tablierului.

Proiectantul a constatat că sunt încărcări și a cerut (constructorului – n.n.) să elimine încărcările, au tensionat (hobanele – n.n.) și, evident, când au pus înapoi ce-au mai pus…, sigur, timpul de execuție…, sunt niște mici degradări, dar nu sunt probleme de structură. Acelea (problemele de structură – n.n.) au fost verificate și nu sunt… Sunt lucruri care trebuie corectate în timp.

Când faci un pod, el rămâne peste istorie și frumos este ca el să fie făcut din prima plăcut pentru oameni.

Cât am fost primar, am reabilitat și am făcut poduri și pasaje, dar n-am avut probleme cu niciunul, doar că eu, pe lângă experții care lucrau cu mine, mă duceam pe șantiere nu doar să mă filmez (s.n.), eu lucram corect cu constructorii.

Atunci când s-a făcut faza aia tehnologică, când s-a sărit, atunci trebuia dirigintele de șantier” (s.n.)…”

Dacă din cele subliniate ați înțeles că celebrele ronduri ale primarului Bibarț nu sunt nici importante, nici eficiente în economia unei investiții, să știți că și noi am înțeles la fel.

De asemenea, din ceea ce a spus domnul Falcă despre obligația pe care o avea dirigintele de șantier de a interveni în acel moment al construcției pe care domnul Falcă a numit-o „greșeală de flux tehnologic”, am înțeles că în acel moment s-a produs o gravă deficiență în diriginția de șantier.

În urmă cu câteva luni opinam că toate marile eșecuri ale administrației municipale, în fruntea căreia se află primarul Bibarț, vor fi decontate, la alegeri, de PNL (puteți citi întregul articol AICI). Atunci, în septembrie 2025, nimeni nu a părut interesat de problemă. Acum, deși spune că mai este mult timp până la alegeri, domnul Falcă a început să nuanțeze: „Și lucrurile bune, și cele mai puțin bune ne afectează pe noi ca partid politic. Important este, cu cât ești mai deschis în comunicare, cu atât lucrurile nu par suspicioase”.

Am lăsat pentru final cea mai hazlie declarație: „Podul hobanat va fi cel mai fotografiat obiectiv în anul 2026”. Ne-am liniștit. După experiența dobândită cu podul hobanat, administrațiile noastre sunt libere să pună pe bigudiuri orice investiție, cât de scumpă o fi. Fotografi se vor găsi mereu. Și din atâtea eșecuri-vedetă, se va găsi una care să fie declarată oficial a opta minune a lumii…