În data de 13 decembrie 2025 se marchează 100 de ani de la nașterea sculptorului născut la Arad, Ovidiu Maitec (1925–2007), unul dintre cei mai importanți artiști plastici români ai secolului XX, cunoscut pentru creațiile sale în lemn, cu prezență în colecții prestigioase europene.

În contextul centenarului, anul 2025 a fost marcat de o serie de expoziții omagiale dedicate lui Ovidiu Maitec, organizate în mai multe orașe din țară, dar și după graniță, în prezent fiind deschisă o expoziție „Maitec 100” la Szeged, Ungaria.

O comemorare oficială va avea loc și la Arad la finalul anului, menită să reafirme importanța artistului în patrimoniul cultural local și național.

Foto: maitec.ro

Ovidiu Maitec s-a născut în 1925 la Arad. A absolvit Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, secția Sculptură, în 1950. Între 1950 și 1956 a fost asistent universitar la catedra de Anatomie Artistică a aceluiași Institut. A debutat în 1953, dar adevăratul start în ceea ce urma să devină marca sa vizuală s-a petrecut în 1961/1962, când, în urma unor călătorii revelatoare în străinătate, a cioplit prima lucrare în lemn, „Zidul”, un adevărat manifest pentru o nouă opțiune tehnică, prin care se va distanța de figurativul realist, pentru a explora în zona sculpturii cinetice nonfigurative inițial de rezonanță expresionistă, ulterior în cheie constructivist-minimalistă, introducând perforația ca inovație tehnică – aflăm de pe maitec.ro, website-ul „dinastiei Maitec”, deoarece atunci când spunem „Maitec”, nu putem să-i omitem nici pe membrii familiei, de asemenea, artiști: soția, pictorița și graficiana Sultana Maitec, fiul celor doi, fotograful Stephane Maitec și soția acestuia, fotografa Dana Maitec.

În 1968, Ovidiu Maitec a participat la Bienala de Artă de la Veneția, în Pavilionul României. Un an mai târziu, în 1969, a avut prima expoziție personală din carieră, nu la Arad, nici măcar în România, ci la Circle Gallery din Londra, cu ecouri extrem de favorabile în publicații prestigioase ca „International Herald Tribune”, „Arts Review” și „Arts & Antiques Weekly”.

Urmașul spiritual al lui Brâncuși

În 1977, Maitec l-a întâlnit la Paris pe Mircea Eliade, care scria mai târziu despre el că este cel mai puternic urmaș spiritual al lui Brâncuși, cel care a izbutit să „introducă lumina în material”.

„Asemeni genialului său predecesor Brâncuși, căruia îi este cel mai puternic urmaș spiritual, Ovidiu Maitec reia simbolismul arhaic ce însuflețește marile mituri cosmogonice” – a scris marele scriitor român, Mircea Eliade, despre Ovidiu Maitec.

A fost membru al Academiei Române, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și al Maison des Artistes din Franța. A primit numeroase premii și distincții, între care Premiul Academiei Române în 1967, urmat de Marele Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici în 1974, de Ordinul Meritul Cultural în 1975, Ordinul Cavaliere al Merito della Repubblica Italiana în 1985 și Ordinul Național „Steaua României” în grad de ofițer (în 2000) și de cavaler (în 2007).

În cariera sa, Maitec a expus la mai multe ediții ale Bienalei de Artă de la Veneția și a avut expoziții la galerii prestigioase în Londra (Tate Gallery și Alwin Gallery), Cambridge (Kettle’s Yard Gallery), Edinburgh (Richard Demarco Gallery), Liverpool (Bluecoat Gallery), Paris (Muzeul Rodin), Sydney (Muzeul de Artă Modernă), Köln (Baukunst Galerie), Florida (The Lannon Foundation) etc.

În afară de participări la expoziții colective organizate de filiala Arad a Uniunii Artiștilor Plastici, prima și din păcate chiar ultima expoziție personală în orașul său natal a avut-o în sala care astăzi îi poartă numele, la Muzeul de Artă, în anul 1998. Expoziția s-a numit, simplu, „MAITEC”.

Catalogul expoziției „MAITEC” din Arad (Editura Anastasia, 1998)

La un an după expoziția personală în muzeul arădean, a urmat recunoștința binemeritată din partea oficialităților locale, fiind desemnat Cetățean de onoare al Aradului „pentru contribuţia deosebită la îmbogăţirea patrimoniului cultural naţional şi universal”, iar în 2000, cea mai mare sală de expoziții din cadrul Muzeului de Artă a fost denumită oficial „Sala Ovidiu Maitec”. „Țin minte că spunea: «încă n-am murit și voi îi spuneți Sala Ovidiu Maitec»”, a declarat dr. Adriana Pantazi, istoricul Complexului Muzeal Arad, pentru Special Arad.

A plecat din România cu tristețe, deoarece a vrut să realizeze un Monument al Marii Uniri pentru Arad și autoritățile locale nu i-au oferit această șansă. I s-a cerut să se înscrie la un concurs de proiecte, împreună cu alți artiști, dar a considerat că această tratație este sub demnitatea sa, fiind deja un nume de talie internațională în artă.

Deși nu mai locuia aici, considera mereu Aradul orașul lui de suflet. Ocazional, în timpul verii, s-a întors la Săvârșin, în vizită la prieteni, unde a și lucrat mult și de unde aduna materialele de nuc pentru sculpturile sale.

După decesul său, lucrările „Cumpăna neagră” și „Poarta închisă” au intrat în colecția permanentă a muzeului arădean, unde pot fi văzute și astăzi.

„Cumpăna neagră”, expusă la Muzeul de Artă Arad

Exponate în mari orașe ale lumii

Cele mai importante lucrări ale lui Ovidiu Maitec se află în colecții muzeale și private din străinătate — printre altele, în Marea Britanie, Franța, Germania, Suedia, Italia sau Elveția, dar și în România — la Muzeul Național de Artă al României (MNaR) și la Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC).

Câteva dintre lucrări (Sursa: maitec.ro)

„Ovidiu Maitec este un om al timpului său. El a receptat tensiunile și angoasele acestui timp, dar nu a pierdut încrederea în puterea spiritului uman. Lucrările sale degajă forță și impozanță. În spațiul pe care îl ocupă, ele par de neclintit. Pornind de la tradiția poporului său, Ovidiu Maitec a cioplit în lemn o operă durabilă, capabilă deopotrivă să exprime și să înfrunte timpul istoric” – a scris istoricul și criticul de artă Horia Medeleanu („Ovidiu Maitec și lumea lui de semne”) în 1998, în albumul expoziției „Maitec” (Editura Anastasia).

„Maitec are admirabila prospețime de a-și reformula viziunea și de a-și regândi instrumentarul, rămânând credincios creativității sale adânci și nu unui repertoriu morfologic gata făcut. Virtuozitatea sa devine, din exuberanță și dinamică, o facultate a reculegerii, a simplității superioare, a staticului”, a scris publicistul, scriitorul și istoric al artei Andrei Pleșu („Maitec al tronurilor”) în același album, în care sunt culese texte semnate și de Giuseppe Marchiori, Jean Robert Armand, Ion Frunzetti, Hilary Spurling (The Observer Review), Mihai Drișcu, Edward Gage (The Scotsman), Cordelia Oliver (Arts Guardian), Marina Vaizey (The Financial Times), Barbu Brezianu, Magda Cârneci, Roderik Brisson (Daily Post), Dan Grigorescu (România Liberă), Grigore Arbore (Luceafărul), Pierre Rouve (Arts Review), Terence Mullaly (The Daily Telegraph), Jim Ede (Cambridge University Press), Dan Hăulică și Pavel Șușară (România Literară), Anatol Mândrescu (Secolul 20), Vasile Drăguț (Revista Arta) și mulți alții, începând (firește) cu Mircea Eliade.

Comemorarea oficială la Arad, cu ocazia centenarului

Anunțul public cu privire la centenar a fost făcut de Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad, instituție în subordinea căreia se află și Complexul Muzeal Arad, Centrul Cultural Județean Arad și Biblioteca Județeană „A. D. Xenopol”. În declarația oficială se precizează:

„Vom încheia anul la Consiliul Județean cu aniversarea centenarului Ovidiu Maitec, în parteneriat cu instituțiile de cultură din subordinea noastră. De asemenea, ședința festivă a Consiliului Județean din data de 23 decembrie, de la ora 11, va fi dedicată lui Ovidiu Maitec. Aradul nu trebuie să aștepte o altă ocazie pentru a arăta că știe să își prețuiască una dintre marile sale valori!

La 13 decembrie 2025 se împlinesc 100 de ani de la nașterea arădeanului Ovidiu Maitec, unul dintre cei mai importanți artiști plastici români ai secolului XX, sculptor de factură internațională, cu o prezență consistentă în colecțiile muzeelor din Europa. Lucrările sale au ajuns în Franța, Italia, Germania și Suedia.

Născut la Arad, într-o familie modestă, Maitec a devenit un reper al sculpturii moderne, recunoscut pentru forma sa distinctă, organică, de o austeritate lirică ce i-a adus aprecierea criticii și a publicului. Membru titular al Academiei Române, a fost un nume de referință nu doar pentru Arad, ci și pentru România culturală”.

În acest an, la 100 de ani de la nașterea marelui artist român, creațiile lui Maitec au revenit în lumina reflectoarelor, cu o serie de expoziții omagiale atât în România, cât și în străinătate:

•  „Ovidiu Maitec 100” la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu – o retrospectivă amplă cu circa 50 de lucrări reprezentative, provenind din colecții muzeale, de la familia artistului și din colecții private (20 iunie – 30 august);

•  „Ovidiu Maitec 100” la Art Safari, București (5 septembrie – 12 octombrie);

•  „Ovidiu Maitec 100” la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu (26 octombrie – 26 noiembrie);

•  „Maitec 100” – expoziție omagială chiar acum, în decembrie, la ICR Szeged, Ungaria, expoziție la care expun și artiștii arădeni Dumitru Șerban și Rudolf Kocsis, alături de Ștefan Oroian și Lóránt János Demeter, artiști din Ungaria.

Ultima expoziție în amintirea lui Maitec la Arad a fost în urmă cu zece ani, la aniversarea de 90 de ani de la nașterea artistului, în Sala Ovidiu Maitec a Muzeului de Artă:

Un omagiu încremenit în lemn, adus marelui artist Ovidiu Maitec