În timp ce tot mai multe orașe din Europa și din România renunță la focurile de artificii în favoarea unor alternative moderne și protective cu animalele de companie și persoanele sensibile, primarul Aradului, Călin Bibarț, a ales joi, în conferința de presă de la sediul instituției, să ironizeze inițiativa arădenilor care strâng semnături pentru interzicerea artificiilor de Revelion.

Chiar dacă nu a fost întrebat despre petiția lansată pe platforma civică Declic – inițiativă relatată de Special Arad în urmă cu câteva zile –, edilul a poposit scurt, dar ironic, și asupra acestei campanii, în momentul în care a vorbit despre Târgul de Crăciun: „Să nu fim ipocriți: nu renunțăm la jocurile de artificii pentru că lumea se bucură. Să rezolvăm mai întâi zgomotele de la petarde, care deranjează mult mai mult, și apoi abia să vedem de jocurile de artificii. Și să rezolvăm și zgomotul de Sf. Ilie, că și atunci tună cam tare.”

(Captură foto din filmul urcat pe pagina Primăriei Arad la 1 ianuarie 2025)

Fără multe argumente pentru artificii, dar în trend cu rețelele sociale

Argumentele edilului s-au oprit aici. În fapt, mai toate luările de poziție ale primarului cu privire la nemulțumirile arădenilor sunt scurte și ironice, iar sesizările acestora catalogate drept opinii de „părerologi”.

E posibil ca primarul sau echipa sa să fi analizat reacțiile de pe rețelele sociale la inițiativa arădenilor legată de focurile de artificii și să fi observat că trendul în Arad, în rândul cetățenilor care comentează pe TikTok, Faceobook și Instagram, a rămas în favoarea acestora. Din păcate, comentariile pe acest subiect, ca multe alte comentarii de pe rețelele sociale, au fost fie extrem de vulgare, fie încărcate cu ură, dar puțin argumentate, dincolo, desigur, de plăcerea în sine de a privi focurile de artificii în noaptea dintre ani – un spectacol a cărui frumusețe e greu de contestat.

Drumul orașelor mari vs. drumul Aradului

Petiția inițiată de o arădeancă care a adunat până acum peste 1.700 de semnături, în patru zile, nu este una izolată sau desprinsă de realitate. Renunțarea la focurile de artificii a devenit, în ultimii ani, o tendință clară în numeroase orașe europene dar și în unele din România.

În țară, primăriile Brașov, Constanța, Iași, Cluj-Napoca au renunțat deja la artificiile zgomotoase de Revelion, iar alte primării analizează situația pentru a lua o decizie prietenoasă cu natura, dar și apropiată de dorințele locuitorilor, așa cum este cazul Oradiei.

Primarul Călin Bibarț a decis însă că nu este nevoie de dialog cu cetățenii pe această temă, nici de argumente, contraargumente și explicații, în condițiile în care dorințele arădenilor de a căror părere se ține cont – sau ale echipei executivului local – sunt clare. Focurile de artificii vor fi, în continuare, prezente la trecerea dintre ani, în fața Palatului Administrativ, pentru că avem alte probleme, mai mari, cu zgomotul, nu cele cinci minute de tunete din noaptea de Revelion.

Și edilul are dreptate aici: poluarea fonică e una dintre marile probleme ale orașului. Numai că subiectul este ignorat de toți, iar populația nu a fost educată să o remarce și să înțeleagă că zgomotul afectează sănătatea tuturor locuitorilor urbei. Mulți nu înțeleg legătura dintre zgomotele puternice și sănătate și, ca atare, nu sunt foarte mulți care să facă reclamații pe temă. În același timp, subiectul  se dovedește a fi unul de bășcălie pe rețelele sociale.

În Europa, foarte multe orașe au renunțat deja la focurile de artificii și le-au înlocuit cu show-uri de drone sau cu spectacole de lumini sincronizate. 19 municipalități din Olanda au interzis complet și artificiile pentru consumatori. Mai aproape de noi, Sofia, capitala Bulgariei, a renunțat integral la focurile de artificii de Anul Nou pentru a proteja animalele, iar orașe precum Torino, Viena, Sydney sau Londra testează de ani buni variante „silent”. O direcție pe care voci din lumea protecției naturii o consideră modernă, cu țintă pe bunăstarea comunității, protecția mediului și empatia față de oameni și animale.

Un trecut pe placul oficialilor şi verdictele primarului

La Arad, însă, dezbaterile privind mediul înconjurător și protecția populației față de astfel de poluări sunt luate peste picior chiar de oficiali, care consideră fie că se merge prea departe cu reglementările în Uniunea Europeană, fie că argumentele aduse de cei din zona eco sunt false și că ce am trăit în trecut și ce trăim acum e mult mai bine decât proiecția europeană a viitorului.

Fără un dialog real cu cetățenii, ci doar cu un verdict dat prin vocea primarului Călin Bibarț, soarta orașului în această chestiune a fost fixată joi, într-o conferință de presă: Aradul nu se aliniază trendului din oraşele mari, care renunţă la focurile de artificii de Revelion.

Un oraș privit cu invidie acum 20 de ani, codaș la dezvoltare

Replica primarului vine să se muleze perfect, parcă, pe haina pe care orașul a îmbrăcat-o de ani buni: Aradul nu mai este perceput ca un oraș care se dezvoltă, ci unul care stagnează sau chiar regresează.

Politici publice incoerente, adesea rupte de nevoile unei comunități care privește spre viitor, nu doar spre trecut, influențe religioase ultraconservatoare ajunse să ghideze decizii publice, lipsa unei viziuni moderne, lipsa de deschidere către practicile smart-city adoptate în alte orașe din România la care ne uităm cu admirație și în cele din Europa, în care vrem să călătorim, o opoziție politică inexistentă, plus un mediu economic inert, în care investițiile semnificative ocolesc orașul, au făcut din Arad un oraș comparat, mai în glumă, mai în serios, cu ironie și autoironie, cu un sat mai mare sau cu viitorul dormitor al Timișoarei.

La toate acestea se adaugă exodul zilnic al tinerilor, care nu au nimic care să-i țină aici.

În loc să profite de energiile civice tot mai vizibile, să le asculte sau să argumenteze refuzul de a da curs acestora, Primăria Arad alege să răspundă fie scurt și ironic, fie cu tăcere la inițiativele cetățenești.

(Din cauza ceții, focurile de artificii ale Primăriei Arad nu au fost vizibile de Revelion)

Argumentele cetățenilor și cele 1.700 de semnături, în aer

Amintim că inițiativa pentru protejarea copacilor a strâns peste 2.500 de semnături, dar Primăria nu a avut niciun fel de reacție pe subiect. În prezent, petiția împotriva artificiilor a depășit 1.700 de semnături (petiția o găsiți AICI), iar numărul crește.

Semnatarii petiției nu cer interzicerea bucuriei în rândul cetățenilor orașului, cum ar sugera primarul, ci un minim de empatie și responsabilitate. Argumentele aduse în petiția despre care puteți citi AICI subliniază faptul că mii de animale domestice trec prin traume severe din cauza zgomotului, că animalele sălbatice din zona urbană sunt dezorientate sau rănite, că persoanele vârstnice, copiii, oamenii cu anxietate sau tulburări de auz sunt afectați de tunetele de la artificii, că aerul din oraș este încărcat cu fum toxic, metale grele și resturi pirotehnice.

„Să nu fim ipocriți”, însă, la Arad deciziile se iau de către Primărie după busola edilului, orientată spre trendurile de pe Facebook – sau spre altele care nouă ne scapă –, nu spre comunitatea locală implicată civic, indiferent cât de vocali devin unii dintre membrii săi.

Citește și:

Nemulțumiri stârnite de Târgul de Crăciun, înainte de inaugurare

„În Arad, parcă e Revelion în fiecare weekend!”. Jocurile de artificii, tot mai populare la evenimente, pun la încercare nervii vecinilor