Documentația podului hobanat nu a ajuns încă pe masa procurorilor Parchetului European, deși aceștia le-au solicitat în contextul nerecepționării lucrării și a problemelor tehnice care au ridicat suspiciuni privind modul în care au fost cheltuite fondurile europene.

Primăria a refuzat recepția podului, în iunie 2025, motivând că nu corespunde din punct de vedere tehnic și că sunt necesare reglaje suplimentare la nivelul hobanelor, „pentru siguranța traficului și a tuturor celor care urmează să-l folosească”. Ulterior, Inspectoratul de Stat în Construcții a declarat pentru Special Arad că „valurile” apărute ar fi fost cauzate de o demontare eronată, iar în conferința de presă susținută de Călin Bibarț și reprezentanții firmei Aduro Impex (care a proiectat podul) a fost indicat ca vinovat constructorul (PAB Romania), ai cărui muncitori ar fi inversat două etape de lucru.

Fiind vorba de un proiect cu finanțare europeană, problemele nu au rămas neobservate. Chiar dacă construirea podului în sine a fost făcută printr-un împrumut bancar, urcările pe pod, respectiv întreaga amenajare a noului traseu de transport în comun dintre UTA și Ștefan cel Mare beneficiază de fonduri europene, astfel că încheierea proiectului european este în strânsă legătură și cu recepționarea podului.

Parchetul european, în control

Din informații obținute pe surse, am aflat că deși încă de luna trecută Parchetul European a solicitat să primească toate documentele (proiecte, licitație, achiziție, situații de lucrări, facturi etc) legate de proiectul finanțat prin POR 2014–2020, și anume construirea unui pod hobanat peste râul Mureș, între zona UTA și strada Ștefan cel Mare, acestea nu au ajuns încă la destinație.

Revenind la intenția de remediere a „valurilor” apărute, podul nu a avut parte de o expertiză exhaustivă, ci concluziile tehnice au avut la bază o analiză realizată de cadre universitare din cadrul Universității Tehnice București.

Reacția din partea constructorului a venit în această săptămână, indirect, prin firmele de insolvență care îl administrează judiciar. Ele au cerut oprirea lucrărilor suplimentare care au fost stabilite de proiectanți și municipalitate, cerând o expertiză prin care să se stabilească clar situația podului și relația punctuală dintre proiectant și constructor.

Primăria a câștigat însă, în primă fază, la Tribunalul Arad deblocarea lucrărilor. În ce mod vor pute fi reluate, vom prezenta în următorul articol.

Citește și:

Podul „cu valuri”: Administratorii judiciari ai PAB Romania reacționează la acuzațiile primarului și cer o expertiză independentă

Podul hobanat peste Mureș: controalele Inspectoratului de Stat în Construcții nu au descoperit nimic până când municipalitatea a refuzat recepția. Oare de ce?…