Cum și de ce să realizăm proiecte geotermale? La energie geotermală, suntem mult în urma Ungariei





Participarea la un workshop despre proiecte geotermale nu este o ofertă prea tentantă pentru un ziarist nespecializat în domeniu și chiar nefamiliarizat cu astfel de teme. Cu toate acestea, nu am regretat niciun minut din cele aproximativ trei ore de prezentări și discuții la care am participat marți, 25 aprilie.
Organizatorii acestui workshop – al treilea pe această temă, după cum aveam să aflăm de la organizatori – au fost CED (Central European Economic Development Network), Rețeaua de Dezvoltare Comercială Central-Europeană – Biroul Regional Arad, împreună cu firma arădeană Terratechnik, iar cei șase invitați din Ungaria care au făcut prezentări au reprezentat firme maghiare, cu mare experiență în domeniul energiei geotermale, dar și Universitatea din Szeged.
În deschidere, organizatorii, în afara amabilităților obișnuite în astfel de întâlniri, au precizat că CED este o „organizație suținută de Ministerul de Externe al Ungariei, având ca scop ajutarea firmelor maghiare să-și găsească parteneri”. Evident, am făcut apel la memorie pentru a găsi ceva asemănător în activitatea vreunui minister din Guvernul României. Apel rămas fără răspuns. Probabil din cauza memoriei noastre, nicidecum a inactivității Guvernului.
Ce face, concret, CED? Întâi de toate, identifică posibilitățile, cum ar fi, de exemplu, cele de extragere a apei geotermale în județul Arad, pentru că despre Arad a fost vorba, în principal, la acest workshop. Apoi, „alegem cele mai bune variante pentru partener și abia după aceea trecem la elaborarea proiectului”. Despre piedicile care complică acest parcurs ce pare simplu, au vorbit ceilalți invitați – reprezentanți ai unor administrații locale și ai unor firme cu activitate în domeniu.
Oarecum surprinzător, și Primăria Arad a trimis un reprezentant. Plăcut surprins de prezența domnului Palcu (dacă bine am înțeles), probabil un specialist în energie geotermală, nu ne putem ascunde nedumerirea față de lipsa unei persoane cu putere de decizie mai ales că administrația municipiului declară demult că vrea un Arad „verde”. Adică, nepolua(n)t. Să sperăm, totuși, că domnul primar a fost informat că energia geotermală este nu numai nepoluanță, deci, „verde”, ci și ieftină. Mult mai ieftină decât cea, să-i zicem, convențională.
Alte administrații din județul nostru, dar și din Bihor au onorat invitația și efortul de informare al organizatorilor printr-o reprezentare la vârf. Nu întâmplător, aceștia au și putut spune mai mult decât „mulțumim pentru invitație”.
Secretarul general al municipiului Salonta, Patricia Ivanciuc – „se forează deja la două sonde în Salonta”; primarul comunei Zerind, Alexandru Șimandi – „avem un proiect pentru două foraje, în valoare de 5 milioane de euro și căutăm un partener pentru a repune în funcțiune o sondă, forată prin anii 1982-1984, nefolosită”; Letiția Stoian, primarul comunei Semlac – „în 2 mai predăm terenul pentru a se începe un foraj, dar am mai primit un foraj, mai vechi, pentru care vom demara procedurile de licitație. Din păcate, în România nu sunt suficiente fonduri pentru proiecte geotermale”.
Primarul comunei Teremia Mare (Timiș), Cornel-Vasile Gui – „avem deja două sonde, plus un SF pentru încălzirea întregii localități, făcut de dl. Valer Herlo, de la Aqua Vest Arad, pentru care așteptăm finanțare”. Apoi a pus degetul pe rană: „de ce doar instituțiile păublice să beneficieze de energie geotermală și cetățenii, nu? Asta este o discriminare și aș vrea ca autoritățile române, nu doar cele locale, să investească și pentru cetățeni în această problemă a energiei geotermale”.
Mai puțin vocali, dar prezenți și interesați să afle cât mai multe despre subiect au fost primarii din Iratoșu (Papp Attila), Hășmaș (Cornel Popa), Olari (Petru Răuț) și Fântânele (Nicolae Dolha).
Primarii pot face presiune pentru implementarea unor noi proiecte geotermale
Prezentările specialiștilor maghiari merită, desigur, o prezentare specială. De aceea, ne vom permite să revenim cu o abordare mai amănunțită.
Am lăsat pentru final cea mai tranșantă luare de poziție, care nu doar că a pus degetul pe o rană dureroasă, ci a deschis-o și mai mult. Geologul Jámbor Ileana (Terratechnik): „În domeniul utilizării energiei geotermale, România este mult în urmă față de Ungaria, deși avem, practic, același zăcământ. Din păcate, nu suntem în stare să utilizăm această energie, din care toți am avea de câștigat.
Am adus, a treia oară, specialiști din Ungaria, ca să ne ajute, dar trebuie să acționăm și noi. Iar primii care trebuie s-o facă sunt politicienii. Primarii trebuie să pună mâna sondele deja existente dar nefolosite de mulți ani, dar și să facă proiecte pentru altele noi. Și tot primarii pot face presiune asupra decidenților politici pentru a debloca situația”.
Citiți și: S-a înființat Alianța Orașelor Verzi, formată din Reșița, Timișoara, Arad și Lugoj
Comentariile portalului
Aha, dacă realizarilee sunt în funcție de datele dan biblie, probabil că autostrăzile se vor face până la apoca lipsă! Aia mare, sau mică, nu mai contează...
Poate nu ar strica să vă documentați ceva mai atent. Veți putea observa că procesiunile ortodoxe legate sau inspirate din viața lui Iisus (deci, inclusiv drumul crucii) (...)
Sa-mi spuna cineva de ce acesti calugari copiaza Via Dolorosa de la Romano Catolici. Biserica Ortodoxa nu are " Drumul Crucii" inclus in randuiala bisericeasca . In nici o carte de cult (...)