Aradul anului 2023, aceleaşi probleme, aceleaşi planuri ca şi Aradul lui 1997!





Parcări insuficiente pentru numărul mare de maşini, necesitatea modernizării ştrandului şi necesitatea reconversiei Cetăţii Aradului, nevoia unui spital nou, problema liniilor de tren care intersectează circulația rutieră, zone verzi insuficiente, intersectarea zonelor de locuit cu cele industriale, chiar în centrul orașului, nevoia ca pe Câmpul Liniștii să fie liniște. Sună cunoscut? Sunt probleme actuale, care sunt bifate și de cei care lucrează la Planul Urbanistic al Aradului (PUG) în acest moment. Dar nu de aici le-am luat noi, ci din PUG-ul Aradului aflat încă în vigoare, cel din 1997!
Va deveni Cetatea obiectiv turistic?, e întrebarea care o regăsim în documentele care însoțesc PUG-ul anului 1997, cel încă în vigoare! Dacă legat de cetate, mai marii urbei de la acea vremea aveau semne de întrebare, valabile ce-i drept și în ziua de azi, la capitolul circulație feroviară, la momentul la care se amintea de faptul că prin Micălaca nu vor mai trece linii de tren, lucrurile păreau bătute clar în cuie, deşi suntem în 2023 şi Micălaca continuă să fie împărţită în două de linii CFR.
(Imagine cu munca pentru noul PUG, postată de primarul Aradului)
De la un PUG la altul, 26 de ani de planuri
Citind PUG-ul elaborat în urmă cu 26 de ani, îți vine să te întrebi care sunt realizările administrațiilor locale care s-au perindat până acum la conducerea Aradului și de ce chestiuni care păreau că vor fi rezolvate la scurt timp după momentul elaborării PUG-ului, le regăsim tot ca și planuri și în anul 2023!
Ca atare, vă propunem câteva incursiuni în documentele PUG-ului votat acum 35 de ani, cele care fac referire la problemele identificate, cele care vorbesc de planurile propuse de arhitecți, dar și o serie de comparații cu problemele și planurile identificate de arhitecții de acum, în PUG-ul la care se lucrează în prezent.
(Hotărârea prin care a fost adpotat PUG-ul din 1997)
Problemele anului 1997
Pe 1 aprilie 1997, actualul PUG al Aradului era votat, iar, potrivit hotărârii de atunci, care acum pare doar o glumă, acesta urma să fie valabil 5 ani! Au trecut 26 de ani, PUG-ul este tot în vigoare, fiind tot prelungit în Consiliu, iar problemele identificate atunci sunt tot de actualitate.
PUG-ul elaborat de SC Proiect SA a beneficiat, la un an după, mai exact pe 26.05.1998, de un regulament care, din primele pagini, indică principalele disfuncţionalităţi ale Aradului. Dacă aveți impresia că citirea acestora vă va întoarce mult în timp iar dvs. nu vreţi să trăiţi în trecut, vă înșelați. Ele sunt la fel de actuale ca în 1998.
Iată, de pildă, disfuncţionalităţile în reţeaua de circulaţie a Aradului (cele pe care le poate identifica fiecare arădean aflat în trafic, motiv pentru care am şi ales acest capitol spre exemplificare), aşa cum fuseseră ele văzut în anii 97-98 : „circulaţia rutieră care se intersectează cu cea feroviară – treceri la nivel; circulaţia în diferite cartiere se face de obicei printr-o singură arteră – artera de penetraţie de obicei; importante puncte obligatorii (aglomerate): Piaţa Podgoria, Piața UTA, Piaţa Spitalului, podul Traian; parcaje insuficiente raportate la numărul de maşini; circulaţia feroviară – liniile de garare împânzesc oraşul; linia C.F. Timişoara- Arad – un pericol pentru locuitorii cartierului Micălaca şi o sursă de poluare fonică”.
O singură disfuncţionalitate amintită în PUG-ul anului 1997 la acest capitol nu pare să mai fie de actualitate, dar dispariția problemei nu are legătură cu vreo rezolvare gândită și pusă în aplicare de Primăria Arad şi de liderii ei de până acum, ci mai degrabă cu proasta viziune administrativă. Iată disfuncţionalitatea identificată în 1997: „circulaţia aeriană – conul de aterizare este deasupra localităţii, fiind totodată o sursă de poluare fonică”. De atunci şi până în 2023, problema conului de aterizare de pe Aeroportul Arad a dispărut, pentru că aici nu mai aterizează nicio cursă regulată!
Fără spaţii verzi, fără confort urban
Printre neajunsurile punctate în 1997 mai sunt amintite o serie de probleme legate de poluarea industrială, întrepătrunderea zonelor de locuit cu cele industriale, numărul insuficient de spaţii verzi, ba chiar cartiere fără spaţii verzi, lipsa confortului urban în unele cartiere, necesitatea devierii unor linii electrice de înaltă tensiune, cum sunt cele din Micălaca şi altele.
Vă sună cunoscute aceste probleme? Par unele pe care le discutăm şi acum, în 2023, nu-i aşa?
Planurile anului 1997 sau ale anului 2023?
Problemele Aradului nu par să se fi schimbat cu mult și unii ar putea spune că acesta este și firescul unui oraș în dezvoltare, mereu în căutare de noi spații verzi și de noi locuri de parcare. Nici planurile propuse în anul 2023 pentru Arad nu par a fi cu mult diferite de cele de acum 26 de ani. Faptul creează mai degrabă imaginea unui municipiu care bate pasul pe loc. Dar, dacă ne urmăriți până la capăt, s-ar putea ca Aradul să vă pară un municipiu care merge înapoi.
În 1997, se vorbea despre necesitatea modernizării Ștrandului Neptun, despre necesitatea ridicării unui spital de urgențe, despre transformarea Cetății Aradului într-un obiectiv turistic, despre întocmirea de urgență a unui studiu de renovare și restructurare a zonei centrale, despre ridicarea unui campus universitar, sau despre amenajarea malurilor Mureșului. În PUG-ul aflat în lucru în 2023, se vorbește despre necesitatea ridicării unui nou spital, despre necesitatea reconversiei civile a Cetății Aradului, despre un campus universitar, despre necesitatea reamenajării centrului…
PUG-ul din 2023, pe urmele realităţii din 1997?
Dar despre planurile din PUG-ul anului 1997, despre dorințele trasate atunci și despre planurile de acum, pe rând, în viitoarele materiale de pe Special Arad.
Până atunci, pentru a vă menține treaz interesul, vă amintim faptul că, la momentul la care era elaborat PUG-ul actual, adică în anii 90, Aradul avea nu mai puțin de 11 piețe agroalimentare; între timp multe dintre acestea au dispărut, iar PUG-ul anului 2023 vorbeşte de… necesitatea realizării de pieţe agroalimentare.
Mai menționăm faptul că, deși atunci vorbeam de turism de tranzit și de faptul că Aradul nu dispune de potențial turistic de prim rang, care să garanteze interesul turistic pentru acest oraș, la acel moment, potrivit descrierii din documente, ne plasam pe locul 10 la acest capitol, alături de Brașov și Cluj. Acum nu pare să mai vorbim de turism nicăieri.
Și, pentru a închide bucla deschisă în aer, mai amintim faptul că PUG-ul din 97 vorbea de posibilitatea ca orașul nostru să aibă două aeroporturi și despre frica că traficul aerian va creşte şi va spori numărul curselor pe aeroport, fapt care ar duce la creşterea poluării fonice. Acum nu mai vorbim de poluare, dar avem un aeroport nefuncțional.
Şi, o ultimă notă: PUG-ul anului 1997 amintea de Mureşul navigabil, subiectul fierbinte al PUG-ului din 2023, cu toate că, pe atunci, circulaţia rutieră şi cea feroviară păreau să câştige tot mai mult teren. Nu atât încât să nu fie amintit un studiu al ISPH Bucureşti privind „Amenajarea hidroenergetică a a râului Mureș, pe sectorul Zam-Nădlac”, în patru variante.
• Citeşte pe aceeaşi temă: După o prezentare SF, a fost publicat și primul draft oficial din PUG-ul municipiului Arad şi PUG-ul pentru Aradul din 2034 visat de Bibarț, mai tare decât un vis erotic și-o beție cruntă
Comentariile portalului
Odihna vesnica !!
Deci, infradtructura orașului e legată de sărbătorile religioase!?
Imi cer scuze,poate gresesc ,fara sa tin partea soferului si facand abstractie de functie,din video nu vad cu ce a gresit omul? Se pregateste sa intre in locul (...)