Subiectul „Big Brother”, adică viitorul megaproiect destinat camerelor de supraveghere a Aradului, este unul de-a dreptul „încins”, în această perioadă provocând dezbateri acerbe mai ales în rândul politicienilor care acuză municipalitatea că intenționează să cheltuie o sumă fabuloasă de bani pe un proiect ambițios pe care nu este considerat prioritar pentru Arad. Uimirea nu vine însă doar din mediul politic. Vorbim totuși de 75 de milioane de lei care, până astăzi, se vehicula că vor fi cheltuiți din bugetul local. Informațiile s-au schimbat cu 180 de grade însă la ședința Consiliului Local Municipal, unde primarul Călin Bibarț a ținut să sublinieze că banii sunt plănuiți să fie obținuți din fonduri europene, iar acum asistăm doar la o „formalitate”, un studiu pe hârtie care „nu costă nimic”, ci doar dă posibilitatea Primăriei să înainteze cererea de finanțare.

„Dacă ceva sună prea bine ca să fie adevărat, probabil că e”, spune o zicală englezească și cam așa e și în cazul acestui proiect.

Pe de-o parte, trebuie să atragem atenția că, într-adevăr, pe rețelele de socializare au apărut calcule de-a dreptul eronate. A circulat informația că suma per cameră video iese 15.000 de euro, ceea ce este fals. Eroarea a survenit prin faptul că, intenționat sau nu, s-a împărțit suma totală a proiectului per numărul total de camere de supraveghere (1562), însă cei 75 milioane de lei includ o sumedenie de alte lucruri pe lângă camerele în sine. Includ construirea unui dispecerat nou, construit de la zero, includ un software performant, includ 21 de servere cu storage integrat în cluster (capacitate de 4,3 PB) , includ stâlpi, noduri, puncte de conexiune etc.

Am întrebat purtătorul de cuvânt al Primăriei despre costurile camerelor de supraveghere în sine, astfel că am aflat că sumele diferă în funcție de modelul camerelor (căci vor fi mai multe modele), prețul pornind de la 5546 lei per cameră și ajungând până la 6900 lei. Deci vorbim de o sumă de maxim 1500 euro per cameră și nicidecum de 15.000 euro. Că și asta e mult, e adevărat, însă e o diferență de la cer la pământ. Acestea ar urma să fie montate după cum urmează: în dreptul a 71 unități de învățământ, 260 locații unde se află platforme gospodărești, 21 de puncte către pista de biciclete, 26 de parcuri, scuaruri și monumente de for public, 129 stații de transport în comun, 17 puncte din zonele A și B ale orașului pentru transportul de trafic greu, 5 parcări centrale, 26 de intersecții și 8 zone unde există obiceiul de depozitare ilegală a deșeurilor. Potrivit municipalității, ceea ce va fi cel mai costisitor va fi softul în sine, deoarece acesta va fi mult mai complex. Nu va fi folosit doar de polițiști pentru a observa infracțiuni, ci va fi baza unui întreg sistem de centralizare a datelor din oraș, în timp real. Vorbim despre monitorizarea inclusiv a lucrărilor de gaz, de apă, a autorizațiilor de construcție, a autorizațiilor de transport. „Softul deține și recunoaștere facială și a numerelor de înmatriculare, astfel încât unui element surprins în cadrul unui incident îi poate fi identificat traseul. Acest lucru va permite dezvoltarea ulterioară a trei aplicații: o soluție mobilă de verificare în teren a autorizațiilor, una a autorizațiilor de tranzit trafic greu și una pentru verificarea plății parcărilor. În acest cost total se regăsesc și toate licențele necesare funcționării lui timp de 5 ani, upgradarea lui și o garanție de 5 ani”, a spus Ralu Cotrău de la Primăria Arad. În plus, ne-a informat că se vor monta și 60 de stații de monitorizare a calității aerului.

Dacă nu se va obține finanțare europeană, vom mai fi dispuși să dăm atât de mulți bani din bugetul local? Iar studiul acesta de fezabilitate chiar „nu ne costă nimic”?

Primarul Călin Bibarț a declarat în ședința de Consiliu Local că deocamdată acesta este doar un prim pas pentru a putea trimite cererea de finanțare europeană, prin bugetul european aferent perioadei 2021-2027. Unii consilieri locali au ridicat întrebări, pe drept cuvânt, despre ce se va întâmpla dacă proiectul nu va fi declarat eligibil. Studiul fiind deja votat, va însemna că se va trece la un „plan B” care va plăti proiectul din bugetul local în schimb? Bibarț a ținut să sublinieze că această decizie nu se ia acum, ci va rămâne în mâinile consilierilor locali care vor face parte din CLM în anul 2021. Mai mult, acesta a declarat că „Discuția legată de oportunitatea acestei investiții o vom avea numai în eventualitatea că nu vor fi fonduri europene pentru așa ceva. Nu ne costă nimic să le facem, să le aprobăm, să le avem pregătite din timp.”.

Ce putem concluziona de aici? Că Primăria nu a trebuit să plătească nimic pe acest studiu… Fals. Sau 25.000 euro, cât a costat studiul, sunt bani de acadele?

Primul pas, după cum îl numește și Bibarț, a fost întocmirea unui studiu de fezabilitate. Este adevărat, la orice investiție, demersul decurge după felul următor: se caută o firmă pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate, apoi se realizează studiul, după care se caută firmă să realizeze documentația tehnico-economică, după care se întocmește acea documentație, după care abia atunci se caută firma propriu-zisă care să monteze/construiască etc. În funcție de sumele despre care vorbim, se pot face achiziții directe (adică Primăria să aleagă direct firma) sau se pornesc licitații, pe platforma SICAP, unde firmele se întrec în oferte, se „ceartă și contestă”, iar în final se desemnează o firmă câștigătoare. Sunt pași mulți care durează timp. Însă nu am auzit niciodată de vreo firmă care să facă vreun studiu pe gratis. Și nici aici nu a fost acest caz.

(Stelian Arion)

Firma care a întocmit studiul de fezabilitate pentru proiectul acesta de supraveghere se numește Secant Security SRL, este o firmă din București (care a prestat  inclusiv pentru SRI) și nu a fost aleasă printr-o licitație ci printr-o achiziție directă, în urma postării unui anunț de publicitate pe pagina oficială a Primăriei, așa cum e procedura. Studiul a costat 119.881 lei cu TVA inclus, adică în jur de 25.000 euro.

Despre acționarul principal al Secant Security SRL aflăm că este Stelian Arion, care are o experiență de peste 25 de ani în domeniul securității, dintre care menționăm activitatea la Institutului pentru Tehnologii Avansate și a regiei autonome Rasirom. De asemenea, acesta este înscris în Registrul Național al Evaluatorilor de Risc la Securitatea Fizică, este vicepreședinte al ARTS (Asociația română pentru tehnica de Securitate), vicepreședinte al Asociatiei Nationala a Evaluatorilor de Risc, membru in ARPIC (Romanian Asociation for Critical Infrastructures and Services Protection) și în Consiliul Director al Federației Serviciilor de Securitate, precum și în domeniul standardizării, ca președinte al Comitetelor tehnice ale ASRO (Asociația de Standardizare din România).

Secant Security SRL notează pe website-ul oficial că oferă consultanță de securitate pentru Guvern, Parlament, Administrație locală, Camera Deputaţilor, Senat, ORNISS, SRI, SIE, SPP, STS, AVAS, A.N. Integritate, CNVM.

***

În concluzie, nici noi nu suntem lămuriți de ce se dorește această investiție, doar am ținut să vă redăm chestiuni punctuale în legătură cu subiectul. La ce folos acest megaproiect, cui folosește, pentru ce să „rupi” din bugetul Aradului o asemenea sumă, în condițiile în care multe alte investiții par să stea la „coadă”, nebăgate în seamă, unele care ar putea, spre exemplu, „lumina” chipurile încruntate ale majorității arădenilor cu care ne întâlnim pe străzi? Sau, altfel spus, de ce să zâmbească doar puțini în detrimentul celor mulți? Și da, spuneam de o sală de sport multifuncțională în titlu. Dar de ce nu am putea să vorbim despre 15 milioane de euro investiții în Cetatea Aradului?

O să urmărim subiectul acesta cu tot ce ține de el și, mai ales, cu tot ce va ține de „complexitățile” lui. Fiindcă pe noi chiar nu ne costă nimic să fim un „Big Brother” mai mic, fără să avem în spate un studiu de fezabilitate și fără milioane de euro.