Todore, prea discret… Ne-ai păzit pe toți, dar nu te-ai mai putut păzi pe tine (Foto)
Am stat sute de ore cu tine la ușa de la intrarea în Discoteca Laser. Spun cu „tine”, pentru că deși ne despărțeau niște ani, iar la gabarit era o discrepanță imensă, nu îți plăcea să te „domnesc”, sau să adaug particula „nea” Todor. Nici eu și nici cei mai tineri, cum eram pe atunci. Erai prieten cu tatăl meu și aveai grijă de mine ca de un copil al tău.
Am stat vreme de cinci ani unul lângă altul și din muntele de om care erai, emana o bunătate cum puțini au. Uneori păreai fioros, dar tu, Todore, erai atât de blând… Erai un familist cum puțin sunt și după ce lucrai zi de zi la „Vagoane” veneai să-ți pierzi nopțile la poarta de la Laser. Dar nu ai pierdut nici o noapte, veneai acolo pentru familia ta, dar o făceai și pentru Vasile, pentru că mereu ai fost loial și de cuvânt.
Acum două decenii erai cel mai cunoscut „bodyguard” din oraș, erai „nea Todor de la Laser”, în anii 90-2000. Erai imens ca om și ca statură, erai respectat de toată lumea și în ciuda faptului că puteai muta munții nu te-am văzut vreodată să bați pe cineva. Aplanai orice conflict prin câteva vorbe, chiar dacă te supăra direct cineva, ai găsit mereu înțelepciunea de a merge mai departe fără dram de violență, dar și când ridicai tonul, îngheța tot în jurul tău: oameni, pereți, uși, tot…
Tu ai menținut liniștea acolo unde Aradul era, pe atunci, mai neliniștit, tu, Todore, ai menținut ordinea acolo unde era mai mare haosul. Ne-ai păzit pe toți, dar nu te-ai mai putut păzi pe tine. Ai luptat cu un adversar imposibil de învins și l-ai ținut ani de zile la distanță. Ai luptat cu el așa cum ai știut tu, cu vorbe bune. Acum, noi toți cei care te-am cunoscut atât mai avem: câte-o vorbă bună despre tine, Todore.
Când scriu aceste rânduri, familia ta își ia rămas bun de la tine. Ai fost stâlp pentru ei, acum vei fi cea mai frumoasă amintire.
Și totuși, Todore, prea discret…, la doar 57 de ani, deși parcă toți te cunoșteam de când lumea. Pentru mulți, tu, Todor Sârb, ai rămas ca o legendă urbană, dar pentru cei mai mulți dintre noi ai rămas și vei rămâne un mare om.
Comentariile portalului
Da, ne trebuie parcari subterane....chiar mai multe.
Ati distrus acest ștrand încentul cu încetul începând din anul 2004 de la începutul maldatului îi Falcă acum nu mai aveti Ce să faceți cu ștrandul pentru că este (...)
Se aplică postulatul: ,,întâi facem și apoi gândim!".Ce pretenții să ai de la niște persoane aflate în funcții de conducere care au trecut prin ș (...)