Falcă și acidul boric. Legătura primarului cu Isabella





Începem din capul locului cu definirea unui anumit termen deoarece face subiectul legăturii dintre primarul Aradului și doamna Isabella Mary Beeton. Cea din urmă a fost o scriitoare, editoare și jurnalistă în secolul al XIX- lea din Anglia care a fost cunoscută în special pentru cartea intitulată „Cartea de gestionare a gospodăriei a d-nei Beeton.”
Printre multe sfaturi pe care această doamnă le-a scris, unele având aplicabilitate până în ziua de azi, se regăsește una care s-a dovedit a fi fatală. Aceea de a folosi acidul boric în laptele care s-a stricat pentru a-l face din nou comestibil, înlăturând gustul acrișor al acestuia.
Atunci când laptele se strică, ph-ul acestuia (care în mod normal are o valoare neutră în jur de 7) scade devenind acid. Acidul boric ajută la eliminarea acidității acestuia și îi conferă gustul de dinainte de a se strica. Însă acidul boric, doar elimina gustul acrișor al acestuia, culturile de bacterii înmulțindu-se sub acest scut deoarece erau indetectabile la acea vreme. Astfel, o tulpină de tuberculoză bovină a înflorit în Anglia secolului XIX, fiind responsabilă pentru moartea a aproape jumătate de milion de copii. Tuberculoza bovină atacă organele interne și oasele coloanei vertebrale. Totul a fost oprit când microscoapele au devenit mult mai puternice și s-au făcut studii și mai multe autopsii pe trupurile micuților pentru a stabili cauza decesului.
Acum, ce legătură este între primarul Aradului și acest acid pe care doamna Beeton îl recomanda? (în magazine se vindea sub numele de Borax și avea mai multe întrebuințări, de la curățarea toaletei la spălat haine și introducerea acestuia în lapte ).
Vă spun eu: atunci când Falcă simte că treaba se „acrește”, se strică, aruncă puțin de Borax peste noi iar unii naivi consumă cuvintele lui, fără să știe că încetul cu încetul se îmbolnăvesc. Fără să știe că orașul se îmbolnăvește într-un mod indetectabil. Exemple de folosirea acestei metode sunt destule: dărâmă stadioane dar face mall-uri și supermarket-uri (crearea de locuri de muncă), nu reușește să introducă Cetatea în circuitul turistic (propune Cetatea ca loc pentru o universitate), distruge ștrandul (dar anul acesta mai montează trei tobogane), orașul se îneacă în gunoi (trimite Rogera într-o zi, să facă curățenie generală, Gospodorăriea Comunală a căzut.)
Astfel, noi stăm și îngurgităm Boraxul pe care ni-l aruncă, zi de zi, îmbolnăvind un oraș tot mai mult deformându-i coloana vertebrală asemeni tuberculozei bovine. Unii și-au dezvoltat „microscoape” mai puternice și pot vedea culturile de bacterii care se înmulțesc, alții… nu. E timpul ca acest Borax să dispară de pe piața consumului cetățenesc și oamenii să înceapă să facă studii proprii pe „trupurile” unui oraș care și azi se sufocă în mizerie, gunoi și numiri pe funcții a unor persoane agreate.
Citește și : Sorin Ghilea a intrat în C.A.C.A.! Procurorii de la Arad… pe nicăieri!
Comentariile portalului
Aveți dreptate, nu am fost atent la toate amănuntele, am insistat pe idee. Într-un comentariu anterior însă apare și această informație. Ceea ce este chiar bine, ilustrâ (...)
Se pare că v-a scăpat un detaliu! Nu doar mai marele județului a fost cel dintîi la primirea luminii, ci chiar pupila sa a fost cel care (...)
Mai este o întrebare; de ce a secretizat cnsas nota!? Din articolul de pe g4media se înțelege ca cnsas e prima oară când face asta.