Am vorbit cu Sorin Neamțu despre Teba, despre sigla Arad 2021, kunsthalle și „Art Encounters”





Am lansat săptămâna trecută un zvon legat de fabrica Teba, respectiv interesul crescut din ultima vreme al Primăriei pentru a transforma halele industriale părăsite într-un fel de „Fabrica de Pensule”, asemenea celei din Cluj-Napoca. Cu toate că am subliniat în mai multe rânduri că e doar un zvon și că cele scrise în acel articol sunt doar analize și speculații, am cam supărat anumiți oameni, în special pe cei menționați. Asta fiindcă aproape că am nimerit-o cu presupunerile… dar am și „produs” anumite inadvertențe. Nu-i nimic. Chiar am menționat că subiectul era incomplet și că necesită documentări pe viitor, așa cum am precizat și faptul că „intențiile Primăriei în acest caz nu sunt chiar rele, în sensul că s-ar putea să iasă ceva fain”. Am vorbit cu Sorin Neamțu (foto), implicat în acest proiect ca și simplu sfătuitor (deocamdată), având o experiență deloc neglijabilă în managementul cultural și, nu în ultimul rând, fiind și artist plastic, având relații substanțiale cu oameni importanți din țară și din străinătate, care au un cuvânt greu într-un subiect cum e… de exemplu: Capitală Culturală Europeană.
Situația cu Teba e următoarea: încă nu se știe cui va fi vândută și când, dar – din fericire – se dovedește din ce în ce mai mult un loc ideal pentru artele contemporane, de când Asociația CitiZenit a organizat acolo festivalul Particles (unde, apropo, se pregătesc alte surprize! „Maşinile de cusut au părăsit Teba, iar altceva le va lua locul… în curând”, se anunță pe pagina de facebook CitiZenit).
Primarul Falcă, alături de cei menționați și în articolul anterior (preşedintele Comisiei de Cultură din cadrul CLM Arad, Cătălin Lazurca, Sorin Neamțu și Tiberiu Adelmann, plus un consultant străin) au planul de a fructifica din punct de vedere cultural aceste spații, transformându-le în ceva ce germanii numesc „kunsthalle” (vezi Wikipedia).
Mai mult de atât…
Ceea ce se vrea organizat acolo, în halele fostei fabrici Teba, este o colaborare cu organizatorii evenimentului cultural „Art Encounters” din Timișoara, din perioada 3 – 31 octombrie. Un eveniment masiv unde vor fi invitați zeci de artiști români și străini, alături de curatori și istorici de artă de talie internațională, de la Tate Gallery din Londra, Centre Pompidou din Paris sau Muzeul de Artă Modernă din New York (MoMA), scrie Press Alert. Evenimentul este inițiat de omul de afaceri timișorean Ovidiu Șandor și este finanțat din surse private, dar a primit sprijin financiar și din partea Primăriei Timișoara și Ministerului Culturii, respectiv Primăria Arad.
Practic, ne folosim de amploarea și puterea culturală ale Timișoarei în competiția în care ambele orașe concurează. De altfel, (și asta nu e o noutate) se mizează pe o viitoare colaborare între cele două orașe, în sensul că… dacă vreunul ar câștiga titlul de Capitală Culturală Europeană pentru anul 2021, ambele orașe să aibă de câștigat, printr-un parteneriat oficial.
Despre evenimentul Art Encounters:
Acesta va fi prima ediție a unui vast eveniment cultural dedicat artei plastice și vizuale, fiind împărțit în patru categorii: „Expoziții”, „Comunicare”, „Rezidențe” și „Educație”. Pentru prima categorie, Art Encounters a pus deja la cale 15 expoziții care vor avea loc în muzee și alte spații culturale din oraș. Evenimentul își propune să creeze și oportunități de dialog între public și marii artiști care se vor afla la Timișoara, fie că este vorba despre pictori din New York sau din oraș. Ideea este de a apropia publicul de artă, iar discuțiile le vor oferi artiștilor posibilitatea de a explica de ce este atât de importantă arta contemporană românească, potrivit debanat.ro. Pentru eveniment au fost selectate 14 spații, respectiv: Muzeul de Artă, Galeria Helios, Halele Timco, City Business Centre, Mansarda Universității de Vest, Galeriile Calina, Jecza și Calpe, Cazarma U (clădire dărăpănată și părăsită), dar și principalele piețe din Timișoara. În această ecuație se vrea includerea fabricii Teba din Arad.
Mai e de adăugat un amănunt important și anume că Timișoara va fi indubitabil în atenția presei internaționale datorită acestui eveniment din toamnă. Iar Aradul ar putea să beneficieze, de asemenea, de o mică parte de atenție.
…Nu se putea să nu intre în discuție și controversata siglă „Arad 2021”
De fapt, chiar Sorin Neamțu a adus-o în discuție, fără să-l întrebăm. A simțit nevoia să clarifice anumite aspecte, iar noi nu am făcut altceva decât să-l ascultăm atenți. Dar mai întâi un backup story, în caz că unii nu cunosc problema:
Anul trecut, Asociația „Arad – Capitală Culturală Europeană” a lansat un concurs pentru un logo ARAD 2021, câștigătorului oferindu-i un premiu în valoare de nici mai mult, nici mai puțin decât 10.000 de lei noi. Sigla câștigătoare a fost declarată cea a artistului plastic Sorin Neamțu, care însă a refuzat premiul. Asta aproape concomitent cu dezvăluirea bloggerului Adrian din Arad, care a arătat că exact acea siglă s-a afișat în fața Primăriei la festivitatea de premiere „Raliul Aradului” din 2014, cu o lună înainte de anunțarea siglei câștigătoare, deci înainte de închiderea concursului.
Explicația lui Sorin Neamțu e că a oferit asociației acea siglă, precizând că e doar o schiță ce, în caz că va deveni cea oficială, va trebui amplificată în jurul unui concept bazat pe culori și o logistică culturală, în funcție de evenimente. Vezi aici explicațiile pentru gama de culori și câteva concepte de branding.
Sigla s-a nimerit, în schimb, să fie printre primele propuneri, iar Primăria n-a mai avut răbdarea să aștepte finalul concursului de creație, afișând-o pe un banner la Raliul Aradului 2014.
Nu în ultimul rând, reprezentanții Asociației „Arad – Capitală Culturală Europeană” nici măcar n-au prea înțeles conceptul siglei și necesitatea de a crea o logistică în jurul ei. S-au făcut, totuși, tricouri și umbrele, adică numai ce s-a propus în schițele de concept.
După spusele lui, Sorin Neamțu a renunțat la premiu pentru că a considerat că așa e cinstit, după ce a ieșit, fără voia lui, „oaia neagră” în această poveste.
Comentariile portalului
Aha, dacă realizarilee sunt în funcție de datele dan biblie, probabil că autostrăzile se vor face până la apoca lipsă! Aia mare, sau mică, nu mai contează...
Poate nu ar strica să vă documentați ceva mai atent. Veți putea observa că procesiunile ortodoxe legate sau inspirate din viața lui Iisus (deci, inclusiv drumul crucii) (...)
Sa-mi spuna cineva de ce acesti calugari copiaza Via Dolorosa de la Romano Catolici. Biserica Ortodoxa nu are " Drumul Crucii" inclus in randuiala bisericeasca . In nici o carte de cult (...)