Investigația Snoop despre proiectul Previsio arată că profesori din România au fost instruiți să recunoască posibili indicatori ai radicalizării în rândul elevilor, pe viitorii extremiști, teroriști. Cursurile pentru care s-a plătit în primul proiect Previsio un milion de euro (dintre care jumătate s-au dus pe cazările profesorilor la hoteluri, unele cu legături directe cu politicieni PSD) ar fi trebuit să-i facă pe profesori să recunoască din fașă viitorii radicali și extremiști.

Printre școlile implicate în acest proiect, care a acoperit toată țara, se află nu mai puțin de 18 unități de învățământ din județul Arad, în fapt, unele dintre cele mai bune școli din județ. În plus, Aradul este pe harta investigației Medeei Stan de la Snoop printre județele cu cele mai multe școli implicate în acest proiect, în care SRI îi învață pe profesori cum să identifice copiii cu probleme și cum și unde să-i raporteze.

Ce înseamnă acest program pentru școli, ce au învățat profesorii și cui trebuie să semnaleze un caz considerat suspect? Cât de atent trebuie privită această abordare într-un sistem în care relația de încredere dintre profesor și elev este esențială? Nu s-a mers prea departe în acest proiect?

Acestea sunt întrebările puse în investigația publicată de Snoop marți (vezi AICI), urmată de o a doua pe temă, miercuri, anchetă care a adus în atenția publică proiectul derulat de Serviciul Român de Informații în sistemul de învățământ preuniversitar. Programul, intitulat Previsio -„Prevenirea radicalizării și a extremismului violent în sistemul de învățământ preuniversitar”, avea oficial menirea de a pregăti profesori, inspectori și consilieri școlari pentru identificarea unor posibile semne ale radicalizării și extremismului violent.

(Sediul Inspectoratului Școlar Județean Arad)

Cele 18 școli din Arad din proiectul SRI

În Previsio 1 (care și-a scris deja povestea, în aceste zile derulându-se Previsio 2), 18 școli și colegii din județul Arad și-au trimis cadre didactice la instruiri.

Cele mai importante licee și colegii din Arad au fost înscrise de Inspectoratul Școlar Județean Arad în acest proiect: Colegiul Național „Moise Nicoară” Arad, Colegiul Național „Elena Ghiba Birta” Arad, Colegiul Național „Preparandia – Dimitrie Țichindeal” Arad, Colegiul Economic Arad, Liceul Teoretic „Adam Müller Guttenbrunn” Arad, Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi” Arad, Colegiul Național „Vasile Goldiș” Arad, Liceul Tehnologic „Francisc Neuman” Arad, Liceul Tehnologic de Științe Aplicate Arad, Colegiul „Csiky Gergely” Arad.

Unele dintre cele mai importante școli din județ au intrat și ele în proiect: Liceul Teoretic „Jozef Gregor Tajovsky” Nădlac, Liceul „Atanasie Marienescu” Lipova, Colegiul „Mihai Viteazul” Ineu, Liceul Tehnologic „Ion Creangă” Curtici, Liceul Tehnologic Vinga. Lista a fost completată de două școli gimnaziale: Școala Gimnazială „Aurel Vlaicu” Arad, Școala Gimnazială „Aron Cotruș” Arad, dar și de Seminarul Teologic Liceal Ortodox Arad.

În Bihor, 8 licee și colegii au intrat în primul proiect PREVISIO, în Timiș 13, în Caraș-Severin 19, în Cluj 20. Cele mai multe școli incluse în acest program au fost din Iași, nu mai puțin de 28, județul urmat de Bistrița-Năsăud, 24, și Galați, tot 24. Dâmbovița, cu 22 de școli incluse în program, Brăila, cu 21, Neamț și Maramureș, cu 20, urmează în acest clasament, în care imediat după își găsește loc și Aradul.

Ce înseamnă, concret, „monitorizarea” elevilor de către profesori?

Ce trebuie să observe profesorul? Ce comportamente pot constitui un semnal de alarmă? Când este vorba despre un adolescent care trece printr-o perioadă dificilă și când poate fi vorba despre un proces real de radicalizare? Și, mai ales, ce se întâmplă după ce un profesor consideră că a identificat un astfel de caz? Ancheta Snoop a încercat să afle răspunsul la aceste întrebări esențiale legate de acest proiect, un program similar cu altele derulate în mai multe state, dar care au avut parte de critici aspre acolo.

Am fost curioși și noi să aflăm de la IȘJ Arad câți arădeni au fost instruiți? Ce au învățat concret? Cum sunt folosite aceste competențe în școli și cui trebuie raportată o situație considerată suspectă?

Potrivit răspunsului primit de la IȘJ, „Programul național PREVISIO este destinat prevenirii radicalizării și extremismului în mediul școlar, finanțat prin Fondul pentru Securitate Internă al Uniunii Europene și implementat de Serviciul Român de Informații, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Afacerilor Interne”.

Tot aici se arată că 18 unități de învățământ din județul Arad au avut cadre didactice participante la acest program, la final participând un număr de 26 de cadre didactice și 9 consilieri școlari.

IȘJ Arad mai spune, referitor la cine și cum a selectat aceste cadre didactice pentru întâlnirea cu angajații SRI, faptul că „nu a fost stabilită o grilă formală de criterii de selecție. Au fost desemnați de Inspectoratul Școlar Județean Arad participanți dintre cadre didactice și consilieri școlari, având în vedere categoria de beneficiari eligibili ai proiectului și necesitatea asigurării participării unor persoane care, prin atribuțiile lor, pot valorifica în mod eficient competențele dobândite în cadrul programului”.

Cât privește abilitățile dobândite, IȘJ a indicat doar cele din certificatul de absolvire: „Cunoașterea formelor și manifestărilor radicalizării și extremismului violent. Înțelegerea cadrului conceptual și legal ce descrie formele de radicalizare, extremism violent și terorism; Identificarea tipurilor de extremism ideologic și radicalizare religioasă și a formelor de terorism; Cunoașterea etapelor procesului de radicalizare; Monitorizarea și gestionarea comportamentului tinerilor de vârstă școlară cu potențial de radicalizare și extremism și creșterea rezilienței școlare. Analizarea și monitorizarea comportamentului tinerilor de vârstă școlară din perspectiva indicatorilor radicalizării, extremismului religios și a celui ideologic violent; Planificarea unor activități de prevenire și intervenție rapidă și gestionarea unor cazuri de radicalizare, conform competențelor”.

De ce este relevantă discuția centrată pe Arad?

Aradul nu este un județ oarecare din punct de vedere al profilului său religios. Viața publică și comunitară din județ are o puternică componentă religioasă, cu numeroase comunități și culte reprezentate și reprezentative și cu un număr important de unități de învățământ confesional. În plus, sectorul religios pare să dicteze în mare viața Aradului și să dea, tot în mare, direcția de viitor a acestui județ. Tot aici, în foarte multe dintre cazuri, conversațiile și postările oficialilor și politicienilor se încheie cu „Doamne ajută”, iar de sprijinul credinței pare să depindă, conform acestora, modul și timpul de finalizare al unor investiții.

Asta nu înseamnă, evident, că religiozitatea este sinonimă cu radicalizarea. Cele două lucruri trebuie separate foarte clar. Dar tocmai pentru că proiectul vorbește explicit despre „indicatorii radicalizării, extremismului religios”, este legitim să ne întrebăm dacă și cât de relevantă este această componentă pentru școlile din Arad și dacă aceasta a fost ținta finală a proiectului sau doar o enumerare de abilități în certificatul de absolvire. Cum legitim este să ne întrebăm dacă profesorii arădeni au fost pregătiți să facă diferența dintre credință, practică religioasă, exprimarea unor convingeri personale și semnele reale ale unei posibile radicalizări. Și cum vor fi capabili, după două zile de curs, să facă diferența dintre acestea și să nu decimeze încrederea elevului în rolul profesorului.

Aceasta este și una dintre preocupările exprimate de specialiștii citați în investigația Snoop. Riscul discutat acolo este ca introducerea unei asemenea logici de supraveghere în școală să îi facă pe elevi să aibă mai puțină încredere în profesorii lor. Iar situația s-ar putea agrava la noi, într-o societate în care profesorul și-a pierdut deja mare parte din stimă și încredere și în care încă e înrădăcinată în memoria colectivă perioada comunistă, când oamenii se temeau că ceea ce spun sau fac poate ajunge la urechile autorităților prin intermediul informatorilor și vor fi pedepsiți.

Efectele psihologice ale sistemului gândit de SRI

Tot în investigația Snoop se pune întrebarea legitimă legată de efectele psihologice ale unui sistem în care un elev știe că anumite comportamente ale sale pot fi observate, etichetate și eventual semnalate. Prevenirea unui fenomen periculos poate fi necesară, dar metoda prin care este făcută trebuie să nu distrugă tocmai relația de încredere de care școala are nevoie pentru a putea interveni atunci când un copil chiar are o problemă.

Imediat după publicarea primei investigații Snoop pe tema instrucției SRI printre profesori și consilieri locali, în mediul online a existat o reacție vehementă a unor profesori, care se văd transformați pe viitor în jandarmi și polițiști, informatori și paznici, dar nu în educatori. Cum era de așteptat, la nivelul Aradului, investigația a reaprins și discuția legată de rezultatele slabe și evoluțiile din ultimii ani ale sistemului educativ din Arad, care ridică semne de întrebare legate de calitatea educației oferite elevilor din județ.

Potrivit dezbaterilor din online, înainte ca profesorii să fie puși să identifice posibile semne de radicalizare, ar trebui să existe o discuție mult mai largă despre cât de bine reușește sistemul de învățământ să ofere copiilor educație, sprijin și un mediu în care aceștia să poată vorbi despre problemele lor.

Citeşte şi: Bacalaureat 2020-2026: Aradul rămâne în coada clasamentului național și devine „lanterna roșie” a Vestului | ANALIZĂ (rezultate înainte de contestațiicației)

Citellte și: IȘJ Arad apără rezultatele slabe la Bacalaureat și susține că Aradul nu poate fi comparat atât de simplu cu alte județe

La cine ar trebui să ajungă informația despre elevii extremiști?

Potrivit informațiilor prezentate în investigația Snoop, răspunsurile inspectoratelor școlare din țară pe tema cui ar trebui raportate cazurile identificate de profesori au fost dintre cele mai variate. SRI a precizat publicației că profesorii nu trebuie să-i raporteze direct aceste cazuri, indicând consilierii școlari, DGASPC și poliția ca structuri la care se poate apela în cazuri de elevi-problemă.

Cu toate acestea, câțiva dintre profesorii care au participat la cursuri și care au ales să vorbească sub protecția anonimatului despre ce au înțeles din întâlnirile cu SRI au indicat această structură ca fiind cea căreia trebuie raportate persoanele identificate.

Chiar și cu toate neajunsurile sale, chiar și ținut departe de ochii publicului, Previsio nu a rămas un proiect închis la finalizarea lui, ci a continuat. În 2026 a început Previsio 2. Noul proiect se derulează până în august 2027 și include, printre alții, profesori, polițiști și reprezentanți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Proiectul Previsio 1 s-a derulat între iunie 2024 și iunie 2026 și a avut o valoare de aproape un milion de euro. În cadrul său au fost instruiți, potrivit Snoop, 1.180 de profesori, inspectori și consilieri școlari, precum și 320 de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne. Profesorii au participat la un curs de două zile, urmat de exerciții pe o platformă dedicată proiectului. Jumătate din sumă a fost plătită pentru cazarea acestora la hoteluri, așa cum puteți citi în cea de-a doua investigație Snoop.

Citește și:

Karma Turnului de Apă – legea cauzei și a efectului