14 oraşe din România concurează pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021





Ministerul Culturii a făcut, în sfârșit, publică lista orașelor din România care intră oficial în cursă pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021. Astfel, avem 14 orașe care vor fi analizate de comisia Ministerului Culturii în prima fază a selecției, și anume orașele Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş. Surpriză sau nu, Alba Iulia și Bacău sunt cele două orașe adăugate listei pe care o știam noi până în momentul de față.
Ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu: „Numărul mare al orașelor candidate demonstrează conștientizarea actului cultural ca instrument al creșterii economice și al dezvoltării”, se arată în comuicatul Ministerului Culturii.
S-a încheiat o etapă importantă în procesul de depunere și acceptare a candidaturilor pentru obținerea titlului de „Capitală Europeană a Culturii 2021”. În urma analizării documentației depuse, au fost acceptate candidaturile orașelor Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu Mureş. Eligibilitatea dosarelor de candidatură ale orașelor mai sus-amintite a fost validată de experții Comisiei Europene.
Reuniunea de preselecție, în urma căreia juriul european va întocmi o listă scurtă a orașelor candidate, va avea loc în perioada 7-10 decembrie 2015. În prima jumătate a lunii noiembrie vor fi publicate informații suplimentare despre agenda reuniunii și planificarea prezentării candidaturilor de către orașele candidate.
Referitor la acest proces, ministrul Culturii, domnul Ionuț Vulpescu, a făcut următoarele precizări: „Suntem plăcut surprinși de interesul manifestat de autoritățile locale, de cetățenii orașelor care și-au depus candidatura. Numărul mare al orașelor candidate demonstrează succesul de care această inițiativă se bucură în România, precum și faptul că diversitatea culturală deține un rol fundamental în crearea proiectului european. Interesul pentru cultură are și o componentă pragmatică, de care nu putem să nu ne bucurăm: se conștientizează astfel faptul că actul cultural devine tot mai mult un instrument al creșterii economice, al dezvoltării și generează prosperitate.
Felul în care au reacționat cetățenii, mobilizarea diverselor instituții, conlucrarea lor pentru întocmirea proiectelor fiecărui oraș, toate acestea sunt un atu pentru dezvoltarea lor viitoare. Experiența căpătată acum, ideile promovate, proiectele întocmite, pot fi folosite pentru generarea unor noi proiecte culturale, pe care Ministerul Culturii va fi bucuros să le susțină.
Sunt convins că numărul mare de candidaturi va fi urmat de acțiuni practice, concrete, în susținerea proiectelor fiecărei comunități în parte, care să dovedească seriozitatea lor”.
Reamintim faptul că Ministerul Culturii a susținut şi susține în mod echidistant candidaturile tuturor celor 14 oraşe participante şi va asista oraşul care va câştiga competiția în organizarea şi desfăşurarea programului de evenimente, a proiectelor şi inițiativelor menite să dea conținut concret statutului de Capitală Europeană a Culturii 2021.
De asemenea, Ministerul Culturii salută inițiativa municipalităților participante şi gradul înalt de profesionalism al echipelor de proiect, care a făcut ca un număr atât de mare de oraşe să ajungă în competiția oficială. O asemenea implicare e benefică pentru cultură şi pentru comunitățile locale şi transmite societății un mesaj important, şi anume valoarea de motor al dezvoltării pe care o poate avea cultura în societatea românească.
Comentariile portalului
Aha, dacă realizarilee sunt în funcție de datele dan biblie, probabil că autostrăzile se vor face până la apoca lipsă! Aia mare, sau mică, nu mai contează...
Poate nu ar strica să vă documentați ceva mai atent. Veți putea observa că procesiunile ortodoxe legate sau inspirate din viața lui Iisus (deci, inclusiv drumul crucii) (...)
Sa-mi spuna cineva de ce acesti calugari copiaza Via Dolorosa de la Romano Catolici. Biserica Ortodoxa nu are " Drumul Crucii" inclus in randuiala bisericeasca . In nici o carte de cult (...)