Apariția unor noi cazuri de infectare cu virusul Nipah în India a readus în prim-plan spectrul unei amenințări epidemiologice majore, într-un context global încă marcat de experiența traumatică a pandemiei de COVID-19. Deși specialiștii subliniază că riscul unei pandemii este scăzut, rata extrem de ridicată a mortalității asociate acestui virus a determinat mai multe state asiatice să activeze măsuri preventive sporite, inclusiv controale sanitare în aeroporturi.

Alertă medicală în Asia: reacții rapide după confirmarea cazurilor de Nipah din India

Potrivit TVR Info, două cazuri de infectare cu virusul Nipah au fost confirmate în statul indian Bengalul de Vest, ambele la persoane care lucrează în domeniul sănătății. Unul dintre pacienți se află într-o stare stabilă, urmând să fie externat, în timp ce o pacientă este internată în stare critică. Autoritățile indiene au identificat și monitorizat aproape 200 de contacți, toți testați negativ și fără simptome.

În paralel, mai multe țări din Asia – printre care Pakistan, Thailanda, Singapore, China, Malaezia, Indonezia și Vietnam – au introdus măsuri de screening la intrarea în țară: declarații de sănătate, verificarea temperaturii și monitorizarea pasagerilor veniți din zonele afectate.

BBC indică faptul că în Thailanda a început screeningul pasagerilor pe aeroporturile internaționale din Bangkok și Phuket, iar Nepalul a instituit controale sanitare atât în aeroportul din Kathmandu, cât și la punctele de frontieră terestră cu India.

Ce este virusul Nipah și de ce este considerat extrem de periculos

Virusul Nipah este un virus zoonotic rar, identificat pentru prima dată la sfârșitul anilor ’90, în Malaezia, în localitatea Sungai Nipah, de unde îi provine și numele. Face parte din familia Paramyxoviridae, genul Henipavirus, aceeași familie care include și alți agenți patogeni capabili să provoace boli severe la om.

Conform MedLife, pe pagina căruia să găseşte o secţie dedicată acestei boli, rezervorul natural al virusului este reprezentat de liliecii frugivori (genul Pteropus), cunoscuți drept „vulpi zburătoare”. Aceștia pot purta virusul fără simptome și îl pot transmite prin salivă, urină sau fecale, contaminând fructe, apă sau alte animale, precum porcii.

Virusul Nipah poate fi transmis: de la animale la om; prin consum de alimente contaminate; de la om la om, prin contact apropiat și fluide corporale.

Mortalitate de tip Ebola, contagiozitate scăzută

Ceea ce îngrijorează comunitatea medicală este rata foarte ridicată a mortalității, estimată între 40% și 75%, în funcție de capacitatea sistemelor medicale locale. Prin comparație, mortalitatea COVID-19 a fost semnificativ mai mică, însă contagiozitatea coronavirusului a fost mult mai mare.

Medicul epidemiolog Emilian Popovici, vicepreședinte al Societății Române de Epidemiologie, a explicat pentru Adevărul că virusul Nipah nu are potențial pandemic, din cauza contagiozității scăzute: „Numărul bazal de reproducere (R₀) este cuprins între 0,2 și 0,7. Asta înseamnă că focarele se autolimitează și nu pot genera epidemii de mare amploare, așa cum s-a întâmplat în cazul COVID-19.”

Simptomele: de la viroză banală la encefalită letală

Una dintre dificultățile majore în depistarea virusului Nipah este faptul că debutul bolii seamănă cu o infecție virală comună. Simptomele inițiale includ: febră mare, dureri de cap și musculare, greață, vărsături, dureri în gât, dificultăți respiratorii. În formele severe, boala poate evolua rapid către:
encefalită acută, tulburări de conștiență, convulsii, comă, disfuncție multiorganică.

Aproximativ 20% dintre supraviețuitori rămân cu sechele neurologice permanente, inclusiv modificări de personalitate, tulburări de memorie sau paralizii.

De ce revine comparația cu pandemia de COVID-19

(Imagine de pe pagina Organizaţiei Mondială a Sănătăţii. Foto: © brydyak/Freepik)

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a inclus virusul Nipah pe lista celor zece boli prioritare, alături de COVID-19 și Zika, tocmai din cauza potențialului său epidemic în anumite condiții.
Amintirea restricțiilor, a blocajelor sociale și economice din perioada pandemiei de coronavirus explică reacțiile rapide ale statelor asiatice, chiar dacă specialiștii subliniază că scenariul unei pandemii globale este improbabil.

Profesorul Doina Azoicăi, expert în epidemiologie, avertizează însă asupra nevoii de prudență:
„Nu trăim sub un clopot de sticlă. Orice eveniment epidemiologic apărut într-un colț al lumii ne poate afecta. Liliecii, gazde și pentru SARS-CoV-2, rămân o sursă importantă pentru virusuri emergente”, a declarat acesta pentru TVR Info.

(Teste şi măsuri preventive. Foto: Freepik)

Fără vaccin, dar cu măsuri de prevenție recomandate

În prezent, nu există vaccin și nici tratament antiviral specific pentru virusul Nipah. BBC subliniază că îngrijirea medicală este exclusiv suportivă, iar evoluția bolii depinde de diagnosticarea rapidă și de accesul la terapie intensivă.

Specialiștii recomandă evitarea contactului cu animale sălbatice sau bolnave, evitarea consumului de fructe căzute pe sol, spălarea și decojirea fructelor, evitarea sevei crude de palmier, igiena riguroasă a mâinilor, purtarea echipamentului de protecție de către personalul medical.
Aceeași specialiști susțin că pentru Europa, deci inclusiv pentru România, riscul rămâne redus, însă mobilitatea globală impune vigilență, mai ales în cazul persoanelor care călătoresc în zonele afectate.

Aceștia mai indică faptul că virusul Nipah nu trebuie privit ca un „nou COVID”, însă reprezintă un semnal de alarmă serios pentru sistemele de sănătate publică. Mortalitatea extrem de ridicată, lipsa unui vaccin și originea zoonotică îl transformă într-o amenințare care justifică măsuri preventive ferme, dar și o comunicare responsabilă, pentru a evita panica.

Citeşte şi:

Raed Arafat cere limitarea accesului copiilor la rețelele sociale: „Nu e cenzură, e protecție”