Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a stârnit un val de dezbateri în spațiul public, la nici o oră după cea mai recentă postare a sa pe Facebook, în care cataloghează rețelele de socializare drept produse cu risc ridicat pentru copii și adolescenți și cere parlamentarilor români să inițieze un cadru legislativ care să limiteze accesul acestora la astfel de platforme.

„Nu este vorba despre cenzură. Este vorba despre protecție”, scrie Arafat, argumentând că, la fel cum nu se permite accesul tinerilor la tutun, alcool sau jocuri de noroc, în aceeași logică socială ar trebui limitat și accesul lor la rețelele sociale, considerate de el instrumente care exploatează vulnerabilități neurologice și emoționale pentru a genera dependență.

Raed Arafat, postarea de pe Facebook și momentul ales

Postarea sa vine, așa cum recunoaște și Arafat, în directă legătură cu ultimele evenimente extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți: „Stăteam și reflectam, mai ales după ultimele evenimente extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți: nu ar fi acum momentul potrivit ca și România să facă un pas curajos și responsabil și să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare?”

În postare, Arafat atrage atenția asupra impactului negativ al social media: cyberbullying, umilire și stigmatizare publică, presiune socială constantă, comparație toxică și „validare artificială”, toate fiind, în opinia sa, riscuri care pot declanșa sau agrava probleme precum anxietatea, depresia, tulburările de somn și scăderea performanței școlare.

El argumentează că responsabilitatea exclusivă a părinților nu mai este suficientă într-o lume dominată de algoritmi globali și interese comerciale enorme și că „răspunsul trebuie să fie unul de politică publică”. Arafat îndeamnă parlamentarii să se angajeze într-un demers legislativ pentru a limita accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele sociale, pe motiv că protejarea sănătății mintale a tinerilor este o prioritate națională.

Argumentele lui Raed Arafat

În mesajul său, Arafat menționează că state precum Franța, Australia, Regatul Unit și Norvegia tratează deja această temă ca pe o problemă de sănătate publică, nu doar ca pe o dezbatere ideologică.

Iată postarea de sâmbătă a șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat:

„Stăteam și reflectam, mai ales după ultimele evenimente extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți: nu ar fi acum momentul potrivit ca și România să facă un pas curajos și responsabil și să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare?

State precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o dezbatere ideologică.
Nu este vorba despre cenzură.
Este vorba despre protecție.

Este vorba despre protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților.

Așa cum nu permitem copiilor și adolescenților accesul la tutun, alcool, jocuri de noroc sau filme destinate adulților, trebuie să avem onestitatea să recunoaștem un adevăr incomod:
rețelele de socializare sunt produse cu risc ridicat pentru copii și adolescenți.

Aceste platforme se bazează pe mecanisme sofisticate de manipulare, construite pentru captarea atenției și generarea dependenței. Un copil sau un adolescent nu are încă maturitatea neurologică și emoțională necesară pentru a se apăra în fața unor algoritmi concepuți deliberat să exploateze vulnerabilități.
În același timp, rețelele sociale au devenit un spațiu favorabil pentru:
• cyberbullying,
• umilire publică și stigmatizare,
• presiune socială constantă,
• comparație toxică și validare artificială.

Pentru copii și adolescenți, aceste experiențe pot avea efecte profunde și de durată: anxietate, depresie, izolare, tulburări de somn, scăderea performanței școlare și afectarea dezvoltării emoționale.

A spune că «este doar responsabilitatea părinților» nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe. Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică.

Protejarea copiilor și adolescenților nu limitează libertatea; o face posibilă pe termen lung.
Copilăria și adolescența nu trebuie sacrificate pentru profitul platformelor digitale.
De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această responsabilitate și să inițieze un cadru legislativ clar care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare.

Nu este o măsură împotriva tehnologiei, ci o investiție în sănătatea, echilibrul și viitorul generațiilor tinere.

Pentru binele copiilor și adolescenților. Pentru binele României.”

Exemplul altor țări: de la discuții la legi concrete

La nivel internațional există un val de inițiative similare, unele deja adoptate sau în curs de adoptare.

Australia a devenit prima țară din lume care a introdus o interdicție completă pentru utilizatorii sub 16 ani pe rețelele sociale majore, începând din decembrie 2025. Platforme precum Facebook, Instagram, TikTok, Snapchat, X, Reddit, Threads, YouTube și altele sunt obligate să blocheze conturile utilizatorilor minori, iar companiile riscă amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni dacă nu respectă legea.

În Franța, Parlamentul a aprobat recent un proiect de lege care interzice accesul persoanelor sub 15 ani la rețelele de socializare, în timp ce măsuri suplimentare – precum interzicerea telefoanelor în licee – sunt incluse în pachetul legislativ pentru protecția copiilor. Legea este așteptată să intre în vigoare din toamna anului 2026.

Danemarca pregătește, la rândul ei, o interdicție similară pentru copiii sub 15 ani, care ar putea deveni lege în 2026, cu posibilitatea ca părinții să acorde acces de la 13 ani, pe baza unor criterii speciale.
De asemenea, Regatul Unit analizează opțiuni legislative inspirate din modelul australian, declarând că „nicio opțiune nu este exclusă” pentru protejarea tinerilor, iar Norvegia și alte state europene au în vedere limitarea accesului la rețelele sociale sau ridicarea limitelor de vârstă pentru acordurile de utilizare.

Argumentele care stau la baza acestor inițiative legislative sunt similare cu cele vehiculate de Raed Arafat: îngrijorările privind efectele algoritmilor asupra dezvoltării emoționale a copiilor, expunerea la conținut dăunător sau periculos, impactul asupra somnului și sănătății mintale în general.

Critici, întrebări fără răspuns și România, la ora dezbaterilor

Deși asemenea inițiative sunt prezentate de susținători ca fiind necesare pentru protecția tinerilor, ele nu sunt lipsite de critici. Unele voci avertizează că interdicțiile pot fi greu de implementat în practică, din cauza modului în care funcționează tehnologia și a posibilității ca adolescenții să ocolească restricțiile. Alții susțin că astfel de reguli ating libertăți individuale sau creează tensiuni între state și companiile de tehnologie care operează la nivel global.

Postarea de sâmbătă a lui Raed Arafat, o voce importantă în spațiul public și instituțional din România, ar putea deschide o dezbatere amplă și asumată despre rolul statului în reglementarea mediului digital pentru tineri și despre nevoia unui echilibru între libertate, protecție și responsabilitate socială.

Citește și:

Băiatul de 13 ani implicat în crima din Cenei, preluat de urgență de autorități după eșecul supravegherii în familie