Au una dintre cele mai grele, dar, în același timp, și una dintre cele mai frumoase meserii din lume. Sunt oamenii care stau aproape în permanență în umbră, pe marginea bazinului, cu cronometrul în mână, cu sfaturile mereu la ei și cu inimile bătând la maximum în timpul curselor. Ei sunt antrenorii de înot, oamenii care formează următoarele generații de campioni.

Federația Română de Natație și Pentatlon Modern și-a propus, prin intermediul unei serii de interviuri, să-i cunoașteți pe oamenii care construiesc viitorul acestui sport în țara noastră, iar în luna lui Florar a venit și rândul de a răspunde întrebărilor lui Viorel Bitang, antrenor al CS Municipal Arad. Iată ce a răspuns reputatul tehnician arădean întrebărilor adresate de site-ul oficial al forului de profil.

De ce ați ales meseria de antrenor?
Sunt mai multe motive pentru care am ales meseria de antrenor. În primul rând pentru a contribui la instruirea oamenilor de toate vârstele privind însușirea abilității de înot, tehnică și încredere în apă. În al doilea rând, datorită faptului că îmi place competiția sportivă, în vederea obținerii rezultatelor/performanțelor sportive conform unor reguli precise și a unor programe stabilite anterior. Sportul de performanță constituie un factor esențial pentru dezvoltarea sportivă, îndeplinind o importantă funcție reprezentativă pentru fiecare club/națiune atât în competițiile sportive oficiale naționale, cât și în cele cu caracter internațional.

Care este cea mai frumoasă parte a meseriei de antrenor?
Antrenorul este o persoană care se ocupă cu conceperea, programarea şi dirijarea procesului de pregătire/antrenare a tinerilor, în vederea dezvoltării capacităţii de performanţă a acestora şi obţinerea de victorii în competiţii. Statutul său cuprinde o serie de activităţi: manageriale, proiective, instructiv-educative, de cercetare ştiinţifică şi consultanţă. Când toate acestea conduc la obținerea unor performanțe superioare, cu siguranță satisfacția este maximă.

Dar cea mai grea?
Insuccesul în sportul de performanţă este dat, de obicei, de materialul uman de care dispunem, planificarea metodologiei antrenamentului în vederea atingerii obiectivelor de performanţă, efortul depus în antrenament şi competiţii, precum şi de dăruirea şi motivaţia de care dă dovadă sportivul. Toate aceste lucruri nu pot fi realizate imediat, ci numai după parcurgerea de către sportivi a unor programe de lungă durată.

Ce îi spuneți unui copil care dorește să înceapă practicarea înotului?
Îți place să te joci? Dacă îți place să te joci, te invit să te joci cu noi în apă!

Ce calități trebuie să aibe un copil pentru a reuși în acest sport?
Practicarea unui sport de performanță înseamnă putere, anduranță, rezistență psihică și caracter. Toate aceste însușiri ale unui sportiv se dobândesc de-a lungul vieții, odată cu provocările la care sunt expuși, alegerile pe care le fac și drumul pe care doresc să-l urmeze.
Însă cum reușesc sportivii să fie atât de puternici din punct de vedere emoțional sau mental? Știm cu toții că în spatele unui sportiv de performanță stau ani întregi de muncă alaturi de un antrenor, dar stau și multe valori și învățăminte deprinse din însuși disciplina sportiva pe care o practică.
Așadar, dezvoltarea personală este un proces continuu de evaluare a calităților și setare a obiectivelor, iar rolul sportului este acela de a crea personalitatea completă a individului: ambiție, atitudine, determinare, perseverență, încredere în sine, dorință de autodepășire.

Cum vă autocaracterizați?
Cred că cea mai importantă calitate este aceea prin care am reușit de multe ori să îi motivez pe sportivi să îndeplinească obiectivele, chiar să le atingă și să îi determin să îți dorească cu toată ființa să depună efortul pentru a-l îndeplini. Alte calități ar fi: răbdarea, perseverența, corectitudinea, informat (caut noi informații), leadership.

Ce pasiuni aveți? Ce faceți în timpul liber?
Deși poate suna ca o exagerare, o pasiune îți poate schimba viața. Să găsești o activitate la care să revii cu drag, interes și entuziasm de fiecare dată nu mai e un privilegiu, este o necesitate. Printre nenumăratele responsabilități, termene limită și probleme care de multe ori mă iau cu asalt, îmi gasesc răgaz și pentru mine. În timpul liber fac sport (tenis de câmp, înot), călătoresc, ascult muzică și citesc.