O analiză realizată de mass-media centrală, mai exact de Andreea Pavel şi Cristian Andrei Leonte, de la G4 Media şi Info Sud-Est, încearcă să identifice motivele pentru care extremismul, candidatul pro-rus şi AUR au prins atât de bine în Arad, Suceava şi Constanţa, județele în care partidul extremist a ieşit pe primul loc la alegerile parlamentare de duminică.

Potrivit analizei G4 Media şi Info Sud-Est, la care Special Arad şi-a adus contribuţia în ceea ce privește posibilele explicaţii pentru judeţul Arad, în capul listei pare a sta ultraortodoxismul, ÎPS Teodosie, sărăcia, scandalurile politice interne din sânul partidelor tradiționale, care şi-au sabotat proprii candidaţi, penticostalii și neoprotestanţii, cu comunităţi foarte mari în Suceava și Arad.

Analiza făcută de G4 Media şi Info Sud-Est – „Topul județelor dominate de polul extremist și câteva explicații: Minerii, fobia de ucraineni și efectul Teodosie / SOS a sărit de 10% în Dobrogea, unde soția purtătorului de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului a candidat pentru Șoșoacă, avocata lui Teodosie în pandemie” – ia pe rând judeţele unde AUR a ocupat prima poziţie la alegerile parlamentare, iar partidele extremiste au adunat procente semnificative.

Aradul, pe trei în țară la votul dat partidelor extremiste (37.7%)

„Partidele extremiste AUR, S.O.S România și POT, nou intrat în parlament, au dominat împreună șapte județe din țară, conform unei analize G4Media și Info Sud-Est, la numărarea a peste 99,6% din voturi. Rezultatele sunt, după cum urmează, în ordine descrescătoare: Suceava (40,84%), Tulcea (40,83%), Arad (37,7%), Constanța (37,47%), Gorj (37,45%), Neamț (37,35%), Hunedoara (35,33%).

Județele câștigate de un partid extremist, în speță AUR, sunt Suceava (25,26%), Arad (23,5%) și Constanța (20,29%), iar POT și SOS au obținut, în toate, scoruri peste media națională. În Constanța, SOS a obținut unul din cele mai mare rezultate din țară, peste 10%. Tulcea este un alt județ în care SOS a luat peste 10%”, se indică încă din start aici.

Potrivit analizei, pe linia Constanța, Tulcea, Neamț și Suceava sunt două direcții importante care au făcut posibil acest scor: influența lui ÎPS Teodosie şi fobia de ucraineni.

Influenţa lui ÎPS Teodosie în Constanţa, Tulcea, Neamț…

Materialul vorbește de influenţa arhiepiscopului Tomisului, Teodosie, trecut după legături trainice cu PSD, la AUR, iar mai apoi, după ruperea politică a Dianei Șoșoacă, la SOS. „În fapt, Șoșoacă i-a fost avocată în pandemia COVID-19 lui Teodosie (care a sfidat cap coadă autoritățile, de la împărtășirea enoriașilor cu aceeași linguriță în plină criză sanitară la discursul anti-vaccinist). Pe de altă parte, a doua pe lista SOS Constanța la Camera Deputaților și simbol al campaniei locale a fost Alina Mihaela Pricop, soția purtătorului de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, Mircea Cristian Pricop, care este și consilierul economic al lui ÎPS Teodosie”, se arată în analiza G4 Media/Info Sud-Est.

Citiți AICI toată ancheta în care se vorbește de cum merge influența lui Teodosie până în Tulcea şi cum a dirijat aceasta credincioşii spre AUR.

Fobia de ucraineni, fake-news-urile şi dronele

Fobia de ucraineni, retorica puternic anti-ucraineană uzată cu succes de partidele extremiste în aceste județe – porți de intrare a refugiaților, care au primit comunități mari de ucraineni, a influenţat şi ea alegerile de acum. În ajutorul acestei retorici au venit, folosite cu abilitate de extremiști, spune analiza, mesajele RO-Alert cu pericolul căderii dronelor rusești de peste mal de Dunăre, trasee terestre blocate pentru TIR-urile ucrainene, blocajele pe rutele obișnuite ale sucevenilor și tulcenilor și infrastructura afectată de transportul militar.

Discursul AUR și SOS legat de avantajele pe care ucrainenii și copiii lor le-ar primi în detrimentul familiilor de români, fake-news-uri rostogolite mai apoi pe temă de candidatul Călin Georgescu și de POT, au pus doar cireașa pe tortul extremiștilor.

La scorul din Suceava, arată ancheta, s-a adăugat și „numărul mare de familii penticostale din zonă, a doua confesiune din județ după creștini-ortodocși, unii dintre liderii acestui cult fiind adepți vehemenți ai „familiei tradiționale” și votanți ai discursului homofob, anti-LGBT, uzat din plin între cele două tururi prezidențiale”.

Sărăcia, mână în mână cu extremismul

În Gorj și Hunedoara, G4 Media și Info Sud-Est găsesc explicații pentru procentul mare al extremiștilor, în special AUR, în grevele minerilor cărora liderul George Simion li s-a alăturat, exploatându-le electoral, aşa cum a procedat cu problema sinistraților din Galați.
Sărăcia din Valea Jiului, zonă declarată defavorizată încă din anii ‘90, a fost un loc perfect unde partidul extremist AUR să crească cot la cot cu nemulțumire minerilor. Detalii despre efectul AUR în Valea Jiului puteți citi AICI și AICI.

Despre Arad, tradiţia liberală, luptele interne şi drumul spre AUR

Cât despre Arad, județ cu tradiție liberală, explicațiile au fost furnizate în analiza G4 Media și Info Sud-Est de colega noastră Adriana Barbu, și au, în viziunea noastră, legătură cu conflictele politice interne din sânul partidelor tradiționale. În primul rând ruptura din PNL și războiul fratricid între actualul primar, Călin Bibarţ și președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, alături de care sunt mulți primari și mare parte a organizației municipale conduse de Sergiu Bîlcea și Geanina Pistru.

La acestea se adaugă rupturile din sânul USR (între tabăra coordonată de fostul senator Sergiu Vlad și cea condusă de Răzvan Anghel/Adrian Wiener) și PSD Arad (între președintele de la municipiu, Ilie Cheșa și cel de la județ, Mihai Fifor), fond pe care AUR a găsit teren fertil de creștere. Sărăcia, lipsa proiectelor care să facă ca Aradul să meargă cot la cot cu rivalii săi de o viaţă, Oradea şi Timişoara, şi numărul mare de neoprotestanţi, folosiţi mereu ca masă de manevră la alegeri și care de data aceasta au înclinat spre AUR şi Călin Georgescu, vin să facă acum din Aradul cândva liberal un Arad de AUR.
Citiți întreaga analiză AICI şi AICI

În încheiere, analiza mai indică faptul că: “Referitor la creșterea POT până aproape de partidul Dianei Șoșoacă, toate sursele consultate de G4Media și Info Sud-Est au explicat același lucru: Partidul fără filiale locale, fără lideri în teritoriu, fără conturi de social media în toate județele, fondat de deputata ex-AUR Anamaria Gavrilă, a „rupt” semnificativ din electoratul lui Călin Georgescu după ce au anunțat că îl susțin pe candidatul pro-rus la prezidențiale.”

Citeşte şi:

Aradul, Suceava şi Constanţa, judeţele în care AUR a ieşit pe primul loc la alegerile parlamentare. Cifrele exacte pentru județul nostru