Pământul este una dintre ultimele resurse aflate sub control românesc, iar din anul 2014, de când străinii pot achiziționa terenuri în România, autoritățile se chinuie să realizeze un mecanism prin care să limiteze acest lucru, dar care să fie și compatibil cu regulile Uniunii Europene. România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare reprezintă suprafața arabilă. Prețurile mici pentru fiecare teren arabil au dus la un val de achiziții ale persoanelor și companiilor străine.

Mai departe, acest lucru a adus un val de bătăi de cap pentru autorități. Inclusiv președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că este îngrijorat că 30% din terenul agricol din România este deținut de străini, arătând că ar trebui modificată legislația în acest domeniu. Un astfel de proiect prevede ca persoanele fizice vor putea achiziționa terenuri agricole în limita a 150 de hectare, iar cele juridice până la cel mult 1.500 de hectare, potrivit lui Achim Irimescu, ministrul Agriculturii.

”Proiectul de lege l-am discutat chiar în această după-amiază (marți – n.r.) cu producătorii agricoli și am convenit să limităm pe persoană fizică la 150 de hectare, ar fi ca o fermă de familie care poate să achiziționeze și în domeniul producției cerealiere, iar pe persoană juridică am stabilit o măsură similară cu cea aplicată în Ungaria. Este vorba de 1.200 hectare, prin excepție se poate merge până la 1.500 de hectare achiziționate de societățile cu personalitate juridică”, a declarat oficialul, citat de Agerpres.ro.

Condiții noi

De asemenea, în legislație vor fi introduse și o serie de criterii pentru limitarea achiziției, respectiv ca doritorii de terenuri în România să aibă naționalitate română sau europeană și să desfășoare activități în agricole.

”Am introdus și o serie de cerințe, care sperăm să nu ne pună probleme la nivel european. Astfel, societățile comerciale respective trebuie să aibă domiciliul stabil în România, iar pentru asta trebuie să fii ori cetățean european, ori să ai naționalitate română. Deci și aici vor fi multe limitări. Pentru cetățenii din țările terțe rămâne varianta ca ei să obțină cetățenia română. De exemplu cel mai mare producător agroalimentar de aici este de naționalitate arabă, dar este stabilit în România, iar ferma dânsului are 65.000 de hectare”, a mai spus Irimescu.

Între condiții ar mai fi și faptul că cei care vor cumpăra teren trebuie să fi fost fermieri pe o perioadă de cel puțin cinci ani, iar 75% din veniturile companiei să provină din agricultură. Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), avertiza în luna mai că cel puțin două milioane de hectare se află în proprietatea firmelor sau a persoanelor străine.

”Vânzarea terenurilor agricole este o mare problemă pentru România. Vă spun sincer că ne fuge pământul de sub picioare. Ne trebuie o lege care să creeze condiții favorabile de cumpărare a terenurilor de către cetățenii români în primul rând. Legea 17/2014 a ajuns și ea să fie ocolită. Sunt tranzacții cu suprafețe de teren de zeci, sute de hectare, care au ajuns să se facă prin donații, pentru a se ocoli procedurile. Sunt cel puțin două milioane de hectare de teren agricol care se află în proprietatea firmelor sau persoanelor străine”, arăta atunci Baciu.

mai multe pe Vocea.biz