Decretarea stării de urgență de către preşedintele Klaus Iohannis, începând cu 16 martie 2020, presupune luarea unor măsuri drastice, precum şi posibilitatea restrângerii unor drepturi fundamentale.

În cazul României, decretarea „stării de urgenţă” este reglementată, în primul rând, în Constituţie, la articolul 93, sub titlul „Măsuri excepţionale”.

ARTICOLUL 93
(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora

Starea de urgenţă este reglementată de articolul 93 al Constituţiei României, precum și de Ordonanţa de Urgenţă numărul 1 din 1999. Ordonanţa în cauză spune că starea de urgenţă se poate impune pe o perioadă de cel mult 30 de zile şi prevede totodată măsuri excepţionale economice și de ordine publică.

În termen de cinci zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, președintele României solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate.

Ordonanța de urgență din 1999 stipulează că: ”Starea de asediu şi starea de urgenţă sunt măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi siguranţei naţionale sau a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea urmărilor unor dezastre”.

Stare de urgență în România | Cum va arăta țara

Conform aceluiași OUG, pe perioada stării de urgență ”vor fi impuse măsuri cu caracter politic, economic, social şi de ordine publică, instituite în întreaga ţară sau în anumite zone ori în unele unităţi administrativ-teritoriale”.

”Pe durata stării de asediu şi a stării de urgenţă, proporţional cu gravitatea situaţiei care a determinat instituirea acestora şi numai dacă este necesar, poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale înscrise în Constituţie, cu acordul ministrului justiţiei”, mai prevede OUG numărul 1 din 1999.

Pe toată durata stării de urgență, ordonanţele militare şi ordinele emise au caracter obligatoriu, de lege. Printre măsurile pe care statul le poate impune în această perioadă se numără:

• să limiteze sau să interzică de tot circulația mașinilor
• să efectueze razii, controale, percheziții
• să închidă temporar benzinării, restaurante, cafenele, cazinouri și alte localuri publice
• să suspende apariția sau difuzarea unor emisiuni radio sau TV
• să raționalizeze alimente și alte produse de strictă necesitate
• să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestaţiilor sau marşurilor
• să emită ordonanțe de urgență
• să emită ordonanțe militare
• să interzică circulaţia feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană pe diferite rute

Sursa: digisport