Samir Boțu, candidat din partea USR PLUS pentru Primăria Frumușeni: „Avem nevoie de un primar care să se oprească pe stradă cu oamenii. Participă la schimbare!” (P)

    de Special Arad | 23 septembrie 2020, 11:00 AM | Politikos

    0

    Samir Boțu este un tânăr din comuna Frumușeni, consilier local în ultimul mandat, care acum dorește să ocupe funcția de primar al localității. Face parte din noul val, dintre tinerii care se implică atât politic cât și profesional în viața comunității sale.

    Are 33 de ani și prin ceea ce a făcut în ultimii ani a ajutat foarte mult la regenerarea pădurilor, la conservarea lor, atrăgând fonduri europene de peste 20 de milioane de euro în acest scop. Dar mai multe vă spune chiar Samir în interviul de mai jos.

    INTERVIU

    Cine este Samir Boțu, candidatul din partea USR PLUS la funcția de primar al comunei Frumușeni?

    Sunt un cetățean al comunei Frumușeni, născut aici, am urmat școala aici, aici am dezvoltat primele mele afaceri aici, din punctul ăsta de vedere fac parte din mediul privat. Am urmat Facultatea de Inginerie Silvică, am făcut o specializare de Master și Management în cadrul Facultății de Economie, iar acum, de trei-patru ani, mă ocup în cea mai mare parte de atragerea fondurilor europene.

    Cu asta mă și mândresc pentru că am reușit să atrag fonduri europene de peste 20 de milioane de euro pentru șase județe pentru proprietari cum ar fi Primăriile, composesoratele, persoane fizice sau asociații de proprietari. Avantajul acesta a fost un beneficiu pentru că astfel Aradul a devenit lider în România la numărul proiectelor depuse, aprobate și finanțate pe măsurile pe care activez. La început a fost foarte greu. Toată lumea îmi spunea că nu se poate decât dacă ai pe cineva sus pus. M-am ambiționat, am depus primul proiect, s-a aprobat și așa am ajuns primul om din România care a atras bani pentru conservarea pădurilor și servicii climatice, ceea ce este un lucru foarte important.

    Deși aveam pregătită o altă întrebare, pentru că ai adus vorba despre proiecte europene, de ce crezi că administrațiile, fie că e vorba despre oraș sau despre o comună, nu reușesc să atragă fonduri europene decât într-un procent foarte mic?

    În 2007, când România a intrat în Uniunea Europeană, am fost luați pe nepregătite. Exact cum ne mai prinde prima zăpadă, iarna… Noi nu am avut și nici acum nu avem oameni care să fie pregătiți să atragă fonduri pentru că nu știau cum să facă un proiect, nu știau ce presupune asta, nu știau cum ar putea dezvolta localitatea în care își administrează afacerile. În timp, unele partide și-au dat seama de această posibilitate și au creat specialiști pe nivel de județe. Dar aici a intervenit o altă problemă: specialiștii respectivi nu au cunoscut problemele fiecărei localități în parte. Ei au făcut proiecte generale gen asfaltare șosele sau treceri de pietoni semnazlizate cu ajutorul unor panouri solare. Neadaptând aceste proiecte pe nevoile fiecărei localități, s-a ajuns să se facă lucrări de mântuială.

    Anul trecut a fost vorba despre un proiect la care și Primăria Frumușeni a luat parte, asfaltare drum agricol. Aici la noi, drumul agricol este făcut din jumătatea localității Frumușeni până în jumătatea localității Aluniș. Nu are nici rol de centură și niciun alt rol dar totuși mă bucur că circulă tinerii pe el deoarece nu avem pistă de biciclete. Fiind consilier local, am întrebat cine a făcut proiectul și de ce s-a ales această variantă? Răspunsul administrație a fost sec: „Ce să facem dacă ni s-a aprobat?”

    Ca să continui această idee, în Târnova de exemplu, s-au asfaltat câteva drumuri agricole care chiar a fluidizat traficul între localități. Frumușeniul nu avea nevoie de un astfel de proiect, de aceea insist pe ideea că s-au făcut unele proiecte care nu ne aduc niciun beneficiu. Poate mai bine era să turnăm asfalt pe malul Mureșului unde să se găsească și niște foișoare, un loc de camping, având în vedere că avem aici și un sit arheologic, Mănăstirea Bizere pe care am descoperit-o și acum am acoperit-o pentru că nu suntem în stare să o punem în valoare.

    Aici este un loc de atracție, pădurea Frumușeni.

    Da, vin inclusiv oameni din Timișoara, pescari mai ales. Noi nu știm să fructificăm acest potențial. Frumușeniul chiar face parte din Parcul Natural Lunca Mureșului, dar nu profităm nici de asta.

    Care sunt principalele proiecte cu care îți construiești viitorul în administrația din Frumușeni?

    Obiectivul principal este legat de locurile de muncă. Avem în acest sens mai multe proiecte pe care le facem în colaborare. Principalul obiectiv este introducerea gazului metan în localitate. Având în vedere că suntem la doar 6 kilometri de comuna Fântânele, localitate traversată de gaz, și că există în țară mai multe primării care au reușit să tragă gaz metan și de la distanțe de 24 de kilometri pentru 1.700 de case cu un cost de un milion de euro, am putea și noi să facem asta. Canalizarea este începută aici de opt ani, este neterminată, nici măcar țevi nu sunt peste tot, iar acum vine actualul primar și spune că va fi finalizată până la finalul lunii decembrie. Considerăm că dacă introducem gazul, canalizarea și toate serviciile acestea care țin de dezvoltarea economică, deși ele sunt un lucru normal pentru anul 2020, trebuie să participăm la toate târgurile, să ne promovăm comuna și să atragem investitori în această zonă pentru a nu mai fi nevoit cetățeanul din această localitate să petreacă patru ore pe zi prin mijloacele de transport, să traverseze Aradul ca să meargă la o fabrică de la marginea orașului. Avem autostrada la 10 kilometri de Frumușeni, dacă am avea gaz, canalizare, spațiu pentru un parc de investiții, o zonă industrială, deci s-ar oferi condiții pentru atragerea investitorilor. Atunci avem nevoie și de oameni, de personal calificat, de programe de dezvoltare profesională.

    Să înțelegem că o mare parte a locuitorilor din Frumușeni și Aluniș lucrează la Arad?

    Cea mai mare parte a locuitorilor de aici lucrează la Arad, oamenii lucrează în fabrici, iar acele fabrici ar putea fi aici. Nu este normal ca în 2020, când am putea crea aici toate condițiile, oamenii să plece să lucreze la kilometri distanță și să piardă atâtea ore cu deplasarea. Pe lângă oamenii care lucrează la Arad, mai sunt mulți, mai ales tineri, care pleacă să lucreze în străinătate. Pleacă pentru că nu găsesc rostul să plece patru ore pe zi pe drum pentru 1.500 de lei salariu. Dacă am reuși să aducem aici, în localitatea noastră, astfel de investitori, s-ar crea o concurență benefică și din punct de vedere al salariilor, dar ar putea fi și un sistem de bonificație prin care angajații să poată să și avanseze pe anumite posturi.

    Școlile sunt susținute în principal de Primării. Cum vezi posibilitatea ca sistemul educațional din Frumușeni și Aluniș să sufere niște transformări?

    Avem aici o grădiniță construită de la zero, în mandatul anterior, pe bani europeni. Deja au schimbat acoperișul pentru că de la inaugurare plouă înăuntru, dar de data asta acoperișul a fost schimbat pe banii de la bugetul local. Am dori o extindere la grădiniță pentru a construi o creșă. Ar veni în ajutorul părinților care sunt plecați la muncă și nu are cine să stea cu copiii. Mergând mai departe, la școală, trebuie făcute schimbări majore. Am fost elev al acestei școli, dar laboratoarele de chimie, de fizică, sunt aceleași din acea perioadă în care am fost și eu elev, cu exact aceleași dotări… Și mama mea cred că a învățat să facă experimente la chimie cu aceleași ustensile ca cele de astăzi. Nimeni nu a făcut nimic acolo. S-a dat cu lavabil și atât. Biblioteca, și ea una foarte veche, din perioada în care părinții mei mergeau la școală, este cu lacătul pe ea. În ziua de astăzi sunt mulți copii care nici măcar nu știu cum miroase o carte, ei fiind tot timpul cu telefoanele în mână. Administrația actuală a făcut a treia investiție în cămine în ultimii 12 ani și acum le-a venit ideea de bibliotecă virtuală, ceea ce vedem că oriunde s-au făcut, nu au niciun fel de rezultat.

    Și atunci, ca o concluzie despre sistemul educațional, trebuie să o luăm de jos: creșă, grădiniță, școală cu tot ce au nevoie elevii în ziua de astăzi.

    Cum îți imaginezi prima lună de lucru în calitate de primar?

    M-am gândit la asta și am mai avut experiența să fiu ales manager al unei asociații aflată în deficit de aproape 200000 de lei.  Acolo, prima dată am verificat exact situația în care eram și de ce aveam acel deficit. Exact același lucru aș vrea să-l fac în calitate de primar al Frumușeniului. Vreau să văd ce s-a întâmplat cu canalizarea, de ce nu mai sunt fonduri, să văd toate proiectele care s-au făcut, de ce s-a investit de trei ori în cămin, care sunt posturile care sunt real înființate pentru că fiind consilier local am aprobat organigrama aparatului administrativ al unui angajat ca director la Căminul Cultural, ca apoi să văd că el este de fapt „consilier primar”. Eu nu știu cum a ajuns acea persoană din funcția de director la cămin în cea de consilier personal. Probabil că i-a fost rușine să mai rămână director de cămin pentru că în 12 ani, căminele culturale au fost mai mult în renovare decât în folosință. Va trebui să vedem și ce se întâmplă cu încasările, cu bugetul local, iar apoi vreau să creez un birou cu doi-trei angajați tineri care să lucreze exclusiv cu ce apare pe proiecte europene.

    USR militează pentru meritocrație. Crezi că vei putea aplica această politică la Frumușeni?

    Când mi-am depus candidatura, primul lucru pentru care vreau să candidez este că nu mi se pare normal ca un om care o părere diferită să fie marginalizat sau atacat. Trebuie să-i asculți pe toți oamenii, și pe cei cu păreri diferite, iar apoi democratic să decidă majoritatea. Aici, fiind sat nemțesc, am moștenit multe obiceiuri sănătoase de la ei. Îți dau un exemplu banal: erau mulți crescători de vaci și de oi aici, iar în fiecare primăvară venea un om cu duba și striga că îi invită pe oameni la o anumită dată pentru a se stabili ce urma a fi făcut. Amuzamentul constă în faptul că pe români îi invita la ora 12 și nemții la ora 13, pentru că românii întârziau întotdeauna. Dar ăsta era chiar era un obicei extraordinar: adunările cu oamenii. Acele adunări pot aduce progresul comunităților.

    Atâta timp cât nu se face nimic și se trimite un ziar plătit din bugetul consiliului local, asta nu mai e comunicare. Jumătate dintre candidații apropiați primarului, sunt fie angajații lui, fie sunt casnici. Nu e neapărat un lucru rău, dar problema e că nu sunt oameni care să aibă experiență, dinamism și să facă alegeri corecte petrnu comunitate deoarece nu au viziune.

    Care sunt nevoile stringente ale cetățenilor din Frumușeni și Aluniș pentru următorii patru ani?

    Am vorbit despre locuri de muncă, despre infrastructură, dar eu aș vrea ca pentru ei să se schimbe felul în care sunt conectați la viața comunei. Pentru asta, oamenii au nevoie de stabilitate, de confort și de faptul că fiecare om din această comună trebuie să se simtă apreciat pentru ceea ce face, iar dacă sunt și oameni care nu pot să facă nimic, atunci să-i putem ajuta.

    Sportul este un capitol important în viața fiecărei comunități.

    La Frumușeni, de când s-a schimbat conducerea Primăriei nu mai avem echipă de fotbal. Baza sportivă de la Frumușeni a ajuns loc de saivan de oi. Mai sunt porțile de fotbal, dar prin ele se plimbă oile. Au fost tot felul de promisiuni prin care ni se spunea că se va face terenul de fotbal. Anul ăsta apare în ziar că a fost făcut. Am fost acolo, e un câmp cu gropi, cu două porți, nu e trasat terenul, deci nu e nimic.

    Avem aici două terenuri pentru minifotbal cu suprafață de iarbă artificială. La început, copiii putea să le folosească gratuit, apoi s-a pus o taxă de 50 de lei, ca apoi să nu se mai deschidă deloc, astfel că de aceste terenuri nu beneficiază nimeni în acest moment. Viața sportivă nu este deloc promovată la Frumușeni.

    La Aluniș, primarul fiind din Aluniș, s-au investit ceva bani. A angajat pe cineva la clubul sportiv pe un salariu destul de mare, deși eu consider că a fi manager de un club din comună poate să facă această activitate și neremunerat.

    Sar acum de la fotbal la dansuri. Am avut aici un grup de dansuri populare, grup care treptat s-a ajuns să nu mai aibe un instructor pentru că nu au vrut să-l plătească. Concluzia administrației locale a fost că noi nu vrem să facem dansuri de performanță. La un moment dat, toți copiii din comună și-au cumpărat pe banii părinților costume populare. Acum, acele costume sunt împrăștiate, primăria acum face alte costume pentru dansatori, dar nu mai sunt dansatori…

    Cum crezi că pot fi atrași alți investitori la Frumușeni?

    Cred că cel mai ușor lucru pentru o localitate ca Frumușeni este să atragă investiții. Dar avem o mare problemă pentru că nu știe nimeni despre noi. Noi am spus că vom face un parc industrial, dar nu ne promovăm cu nimic. Sunt bune și firmele care sunt acum aici, dar nu este ceva relevant pentru comunitate. Trebuie să mergem la oameni care nu știu nici unde se situează geografic comuna Frumușeni. Nu va veni nicio fabrică aici ca să își angajeze fochist să pună lemne pe foc. Trebuie să aibă utilități, gaz metan, curent electric, apă, un spațiu adecvat, o relație bună cu administrația, o colaborare pentru a angaja oameni din comună și din localitățile limitrofe. Ideea e că dacă ai o ofertă bună, prima condiție este să o faci cunoscută.

    Noi am avut aici o fabrică de împletituri, un meșteșug care mai este cunoscut poate de câteva femei. Acest meșteșug se va pierde pentru că nu s-a transmis peste generații. Cu această fabrică, Frumușeniul era renumit și în Germania. Au lucrat aici oameni din Chesinț, Zăbrani, Neudorf. Deci s-a putut, acum de ce nu se poate, mai ales că acum avem o autostradă aproape de noi?

    Aici oamenii nu sunt sprijiniți deloc. Avem un tânăr care merge la diferite târguri, dar nimeni nu l-a ajutat cu nimic, sau să promoveze produsele lui ca pe niște produse autentice de la Frumușeni. Aici nici animale nu mai crește lumea pentru că nu au niciun ajutor. Nu s-au putut angrena într-o asociație de animale, de porci de exemplu, pentru că aici nu mai există legături între oameni cum erau.

    Ce transmiți oamenilor cu câteva zile înainte de alegeri?

    Transmit faptul că prin implicarea mea și a echipei USR PLUS, noi vedem ca cel mai bun rezultat al alegerilor ar fi dacă omul ar sta puțin să gândească ceea ce vrem noi să transmitem și să încerce să și înțeleagă aceste lucruri. Apoi intervine concluzia lui dacă într-adevăr mesajul nostru este pentru progres, dezvoltare sau trai mai bun, sau dacă el crede că mesajul nostru este doar pentru a ocupa o funcție de consilier local. Noi nu vrem un anumit fotoliu. Noi vrem ca de aici fiind să facem ceva bine pentru oameni. Frumușeniul are destule resurse care pot să fie reprezentanți ai comunității. Nu e normal ca noi ca și comunitate să avem un reprezentant ca primar care, chiar dacă nu am nimic personal cu asta, s-a căsătorit aici, a ajuns primar, dar acum locuiește în Arad. Ar fi normal să avem un primar care să se oprească cu oamenii, să discute cu ei nu doar instituțional.

    Dacă omul se regăsește în ceea ce transmitem noi, atunci poate să participe la schimbare, acesta fiind și este sloganul USR PLUS FRUMUȘENI.

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    1 + 1 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.