Sala Marii Uniri, inaugurată cu mare fast, sub notele unei valoroase viori Stradivarius și cu reconstituirea momentului istoric de la Arad | Foto

    de [email protected] | 12 noiembrie 2021, 1:51 PM | Administraţie | Cultură | Recomandările editorilor

    0

    Sala în care s-au desfășurat tratativele pentru viitorul Transilvaniei și pentru ruptura totală de Ungaria, sala în care s-au făcut primii pași spre Marea Unire a României, a fost renovată de curând și a fost inaugurată oficial astăzi (la 159 ani de la nașterea lui Vasile Goldiș, totodată), primind și o nouă denumire: Sala Marii Uniri.

    În urmă cu 103 ani, în această sală s-au adunat reprezentanții Consiliului Național Român, Vasile Goldiș, Ștefan Cicio Pop, Ioan Suciu și Iuliu Maniu, și reprezentanții Guvernului de la Budapesta, conduși de ministrul Jászy Oszkár. A fost evenimentul-cheie în istoria României, când delegația română a respins categoric propunerea ministrului Jászy, care vedea Transilvania păstrată în corpul statal al Ungariei, dar organizată ca un canton elvețian. Iuliu Maniu a rostit aici celebra sa replică, „Vrem desprindere totală!” („Teljes elszakadást!”).

    Inaugurarea sălii s-a desfășurat cu mare fast, cu invitați din mediul politic și academic atât local, cât și național, și a fost prevestită, în fața clădirii, cu „Oda Bucuriei” de Beethoven, interpretată de elevii Liceului de Artă „Sabin Drăgoi”, urmată de o scurtă slujbă a reprezentanților Arhiepiscopiei Aradului în balconul clădirii. În sala recent renovată, violonistul Răzvan Soica și pianista Andrea Stoica au oferit publicului prezent un recital al „Baladei” lui Ciprian Porumbescu, cu o vioară Stradivarius Ex-Ernst fabricată în anul 1729, după care, cinci actori ai Teatrului Clasic „Ioan Slavici” au reconstituit celebrele tratative din 13-14 noiembrie 1918 care, ulterior, au dus la „Desprinderea totală” („Teljes elszakadás”) a Transilvaniei de Ungaria. Sceneta s-a bazat pe replicile din timpul tratativelor, replici autentice, reconstituite în urma articolelor de presă și a cărților publicate despre acest eveniment și a fost interpretată de actorii Bogdan Costea (managerul Teatrului Clasic „Ioan Slavici”) – în rolul lui Jászy Oszkár, Ioan Peter – în rolul lui Vasile Goldiș, Robert Pavicsits – în rolul lui Ștefan Cicio Pop, Sorin Dorobanțu – în rolul lui Ioan Suciu și Constantin Florea – în rolul lui Iuliu Maniu.

    Din evenimentul de astăzi a făcut parte și expoziția de fotografii despre Aradul de altădată din arhiva Agerpres, precum și lansarea cărții „Pamfil Șeicaru. Discursurile parlamentare 1928-1937” (Editura Academiei Române), scrisă de Andrei Ando. Volumul include aspecte și din activitatea parlamentară a intelectualilor care, în 1918, au muncit pentru organizarea Marii Uniri.

    „Astăzi este o zi de bucurie pentru întreaga comunitate arădeană. Consiliul Județean redă arădenilor, în strălucirea sa inițială, una dintre sălile cu ce mai importantă rezonanță istorică din România. Aici, unde în zilele de 13-14 noiembrie 1918, românii pledau literativ pentru viitorul Transilvaniei, ne-am întâlnit astăzi să sărbătorim. Am restaurat această sală nu numai cu gândul la evenimentul istoric important care s-a întâmplat aici, ci și cu gândul la cei care astăzi și mâine trăiesc și vor trăi în Arad, pentru ca ei să se bucure de patrimoniul repus în valoare”, a spus Președintele Consiliului Județean, Iustin Cionca.

    „Oferim această sală comunității arădene, elevilor, studenților, profesorilor, tuturor celor care vor veni înspre noi cu dorința de a fi în locul în care s-a pregătit Marea Unire și unde s-au petrecut episoadele de glorie ale istoriei Aradului. Suntem în Palatul Comitatului, una dintre cele mai vechi clădiri din Arad, iar Consiliul Județean Arad a investit aici și din fonduri proprii, și din fonduri europene, pentru restaurarea sa. Încep prin a mulțumi Universității Aurel Vlaicu, care în urmă cu trei ani ne-a cedat această sală și ne-a permis astfel să putem să aplicăm pentru finanțare europeană. Le mulțumesc de asemenea colegilor mei din CJ, care au muncit pentru acest proiect, care au trăit cu emoție fiecare moment al realizării sale. Mulțumesc și firmei care a lucrat aici și care a reușit să facă o lucrare de excepție, dar le mulțumesc în primul rând arădenilor cu sentiment civic și cu spirit critic care au înțeles să fie parteneri ai administrației publice în proiectele pe care le gândim și le implementăm. Noi am organizat în ultimele zile o consultare publică cu privire la numele pe care să-l aibă această sală, un nume care să scoată în evidență rolul pe care l-a jucat. Pentru că cele mai multe propuneri au fost ca sala să se numească Sala Marii Uniri, cu trimitere la pregătirea la Arad a Marii Uniri, considerăm și noi că este o denumire cuprinzătoare și vreau să le mulțumesc tuturor celor care s-au mobilizat în această consultare publică și și-au spus punctul de vedere. Istoria, doamnelor și domnilor, ne privește printre frescele de deasupra noastră. Dacă ridicați privirea, veți observa candelabrul care a fost martorul mut al perindărilor de sub el. Această clădire și această sală au fost construite în Imperiul Austro-Ungar și au fost o mândrie și pentru Regatul României. În perioada comunistă au rezistat atât cât să putem noi astăzi să le redăm lumina veche și să le reașezăm în galeria de onoare a spațiilor în care România Mică a devenit România Mare. Sunt emoționat și sper să vă transmit și dvs. această emoție, în fața moștenirii arădene pe care o prețuim și care ne copleșește. Eu cred că rolul nostru ca autoritate publică este și să recuperăm fărâmele de istorie și să le replămădim, să le remodelăm în conceptul unitar care a făcut cinste comunității noastre arădene și care ne-a făcut cândva vestiți. Noi tindem și ne dorim să redevenim ceea ce am fost și muncim și pentru asta. Aradul este puternic pentru că se inspiră din trecutul său și își proiectează viitorul cu ochii și cu gândul la ceea ce s-a făcut bine aici. Să ne bucurăm, deci, de această zi de sărbătoare, alături de invitații noștri de la București și din țară. Închei prin a vă mărturisi că vom reda spațiului public arădean și alte clădiri frumos renovate și restaurate, dar în același timp, obiectivul nostru este să creăm și spații noi, moderne, adecvate următoarelor generații. Eu am cerut colegilor mei și am această exigență și față de mine însumi, să construim bine, să construim frumos, să construim durabil, pentru că, doamnelor și domnilor, istoria la care se vor raporta arădenii de mâine se scrie și aici, acum”, a mai spus Iustin Cionca în fața auditoriului.

    Clădirea încărcată cu istorie, vechiul Palat al Comitatului, a fost ridicată între anii 1870-1871 și a găzduit, de-a lungul timpului, Prefectura Arad, iar apoi a devenit sediul mai multor instituții, cum ar fi redacţia publicaţiilor „Adevărul” şi „Observator” și Rectoratul Universităţii „Aurel Vlaicu”. Sala care a purtat până acum numele politicianului român Iuliu Maniu este ornamentată cu elemente stucco, acestea fiind restaurate recent, din fonduri europene, păstrând formele și culorile inițiale.

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    9 + 4 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.