România s-a făcut de râs la Expo Milano 2015 deși au fost cheltuite două milioane de euro. Pavilionul României de la Expo Milano arată jalnic, precum o pensiune sărăcăcioasă de la marginea unei autostrăzi.

Toată construcția, obiectele și produsele sunt de calitate îndoielnică, până și iile purtate de domnișoarele care îi întâmpină pe vizitatori arată ca niște cârpe cumpărate din târg. Ministerul de Externe condus de Bogdan Aurescu a atribuit contractul de construcție a pavilionului României unei firme implicate în afacerea Microsoft. 

Ministerul Afacerilor Externe a plătit 827.700 de lei, inclusiv TVA (185.000 de euro) asocierii dintre două societăți pentru a superviza proiectarea și construirea Pavilionului României la Expo Milano 2015. Cele două firme sunt A.I.ERRE Engineering SRL și Kappa Architects & Engineers SRL. Contractul atribuit pe 26 ianuarie prevede „servicii de supervizare a proiectării construcției, amenajării, dotării, întreținerii și dezasamblării Pavilionului României la Expo Milano 2015”. Evenimentul va avea loc în perioada 1 mai – 31 octombrie 2015.

Firma Kappa Architects & Engineers SRL este deținută de Vasel Holding Ltd, Rutinest Holdings Ltd, ambele din Cipru, și Kapraras Consulting SRL. Primele două sunt offshore-uri înregistrate în Limassol, Cipru, și sunt reprezentate de omul de afaceri grec Antonio Kapraras, unicul asociat al firmei Kapraras Consulting. Aceasta din urmă apare în dosarul Microsoft de la DNA.

Bucătarul Marius Tudosiei a vizitat pavilionul României la Expo Milano și a postat o scrisoare deschisă către Comisarul General pentru România la Expo MILANO 2015, Georgian Ghervasie. Marius Tudosiei și-a prezentat punctul de vedere și a descris în detaliu starea deplorabilă a pavilionului României, potrivit Presalibera.net

„Două hostese plasate la intrare abia răspundeau la salut. Pe scaunele dintr-un plastic ieftin şi prost, ca la un birt de ţară, câţiva oameni în vârstă se adăpostiseră de soare. Priveau nişte imagini despre “frumuseţile României” – într-un colaj în care erau înghesuite, de-a valma obiceiuri de vară şi de iarnă la ţară, imagini de prin păduri (puteau fi din orice pădure), nişte pescari la treaba şi alte asemenea.

Succesiunea lor nu m-a ajutat să descopăr logică în care erau puse. N-am descoperit-o nici în mixul de melodii, ba chiar mă gândeam că “Drumurile noastre toate” s-ar putea să nu impresioneze străinii. În spatele ecranului, pe culoar, parchetul se umflase: am mers că pe o saltea de apă. O bucată de parchet ieşise din linie – dacă nu mă împiedicăm de ea, n-aş fi remarcat-o. Eram cu ochii pironiţi pe un raft complet gol. Acolo, în acele multe alveole mă aşteptăm să văd câteva zeci de vinuri româneşti bune şi excepţionale. Am văzut doar două ghivece stinghere cu flori roz.

Alte ghivece (doar 3) tronau pe vârful Pavilionului României. Erau cu viță de vie. Moartă. Uscată. Domnişoara de la intrare mi-a spus că ea le-a udat, dar în Italia e cald şi de la căldură via moare. De parcă italienii cultivă vie în Siberia şi storc strugurii în Sicilia.

Am urcat temător spre restaurant. Auzisem de la alţi români că nu e chiar bine, dar nu mă aşteptăm să să fiu sugrumat de indignare. Va fac un scurt inventar, pe care l-am şi ilustrat foto.

La băuturi – berea Servus la doză de aluminiu de 500 ml şi vinul Castel Stârmină. Atât. Atât s-a putut.

Despre mâncare – şi asta e motivul principal pentru care vă scriu: mi-a venit să întru în pământ de ruşine!

Am găsit aşa: 3-4 sarmale pe o farfurie cu aproximativ 400 g de mămăligă (total disproporţionat – ştiind că făină de porumb are un indice glicemic mare, iar noi ne aflăm într-o expoziţie care atinge subiectul combaterii obezităţii), o tocană de cartofi cu fasole verde şi o varză (sau poate fasole, cine putea să-şi dea seama?!) pe care trona o bucată meschină de cârnat. Un ciot. Mai jos, într-o farfurie, o spumă pe care am suspectat-o că e salată de icre de la găletuşa în care se ascundea sub trei grisine din foietaj şi trei jumătăţi de felie de roşie. Şi asta era tot. Atât s-a putut!”

Sursa: presalibera.net