Judecătoarea Raluca Moroșanu de la Curtea de Apel București, unul dintre magistrații care au vorbit public despre nereguli grave din interiorul sistemului judiciar, inițial în conferința de presă a instituției, iar mai apoi într-un interviu acordat celor de la Recorder, a fost îndepărtată dintr-un dosar prin admiterea unei cereri de recuzare. E vorba de prima recuzare admisă în cei 26 de ani de carieră ai magistratului.

Conform Recorder, recuzarea a fost decisă în urma unei cereri depuse de avocatul Alexandru Turiga, invitat constant al postului România TV, care a invocat „existența unei suspiciuni cu privire la imparțialitatea” judecătoarei, în contextul „informațiilor apărute în spațiul public” despre pozițiile exprimate de aceasta privind problemele din justiție.

Divergență în complet în cazul Moroșanu

Potrivit procedurii, cererea de recuzare a fost analizată de colegul de complet al Ralucăi Moroșanu, judecătorul Bogdan Dari, și de judecătoarea de permanență Nicoleta Nolden.  Presa a relatat anterior că Nicoleta Nolden a fost consilieră a fostului ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, și că este considerată, de voci din interiorul sistemului, o apropiată a Liei Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cum cei doi judecători nu au ajuns la un acord – Bogdan Dari considerând că cererea trebuie respinsă, iar Nicoleta Nolden că aceasta trebuie admisă –, a fost constituit un complet de divergență. În complet a intrat judecătoarea Violeta Georgescu-Ashemimry, șefa Secției I Penale a Curții de Apel București. Cei de la Recoder notează că aceasta a făcut parte și din completul ce l-a achitat pe Marian Vanghelie pentru abuz în serviciu și spălare de bani, potrivit Recorder.

Judecătoarea Violeta Georgescu-Ashemimry a fost de aceeași opinie cu Nicoleta Nolden, ceea ce a dus la admiterea cererii de recuzare și la îndepărtarea Ralucăi Moroșanu din dosar, mai arată sursa citată.

Un dosar „banal”, cu potențial periculos

Dosarul din care a fost recuzată judecătoarea Moroșanu viza verificarea măsurilor preventive într-un caz de trafic de droguri și este descris de Recorder drept unul „banal”. Cu toate acestea, publicația avertizează că decizia poate constitui „un precedent periculos”.

Admiterea recuzării pe motiv că un judecător nu mai poate fi considerat imparțial din cauza opiniilor exprimate public despre disfuncționalități ale sistemului de justiție ar putea fi invocată și în alte dosare în care judecătoarea Moroșanu face parte din complet şi ca atare decizia de astăzi poate fi privită ca un procedent periculos.

„O amenințare voalată” la adresa magistraților care vorbesc public

Recorder susține că această decizie poate fi interpretată și ca „o amenințare voalată” transmisă de conducerea Curții de Apel București către alți judecători care ar putea lua în calcul să vorbească public despre posibile ilegalități sau abuzuri din interiorul instanței.

Publicația mai subliniază că decizia de recuzare este „în total dezacord” cu jurisprudența recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că judecătorii au dreptul să se exprime public atunci când statul de drept sau democrația sunt grav amenințate, făcând referire la cazul fostului judecător Cristi Danileț, în care România a fost condamnată pentru încălcarea libertății de exprimare.

Moroșanu: „Nu pot comenta decizia”

Contactată de Recorder, judecătoarea Raluca Moroșanu a declarat că prevederile legale nu îi permit să comenteze decizia colegelor sale, dar a precizat că aceasta este singura recuzare admisă în întreaga sa carieră de magistrat, întinsă pe parcursul a 26 de ani.

Cifrele de după documentarul Recorder

Noile informaţii dezvăluite de Recorder au făcut din nou înconjurul presei din România. În plus, platforma civică Declic, acolo unde se adună semnături pentru petiţia prin care se doreşte schimbarea legilor justiţiei din România şi unde s-au adunat deja peste 200.000 de semnături, consideră decizia drept un posibil început al unei serii de abuzuri la nivelul conducerii Curții de Apel București.

„200.000 semnatari ai petiției transmit clar: Vrem reforma urgentă a Legilor Justiție. Le mulțumim tuturor celor care s-au mobilizat în număr mare în ultimele zile. (…) Nu ne oprim aici. Distribuie petiția și ajută-ne să să ajungem la 400k”, se indică, pe pagina de Facebooka Declic, nouă țintă pentru petiție.

Petiția „Vrem modificarea Legilor Justiției” o găsiți AICI.

Trebuie precizat şi faptul că peste 4.400 de jurnalişti, reprezentanţi ai ONG-urilor sau simpli cetățeni au semnat deja scrisoarea deschisă de susţinere a Recoder, după ca jurnaliști de aici au fost supuși unor atacuri fără precedent în urma publicării documentarului Recorder „Justiția capturată”. În scrisoare se arată că atacurile de acum sunt atacuri împotriva unei întregi profesii.

„Considerăm că asaltul din ultima săptămână asupra redacției Recorder – materializat prin insinuări, invective și insulte – este, în mod fundamental, un asalt asupra unei întregi profesii.
Rolul central al profesiei de jurnalist este de a-i informa pe cetățeni cu privire la modul în care persoanele care dețin funcții publice își exercită atribuțiile: cu ce nivel de competență, cu ce rezultate și cu câtă integritate”, se arată, printre altele, în scrisoarea dechisă.

Cei interesați să devină semnatari ai scrisorii deschise poate accesa formularul de aici:[https://tinyurl.com/4mzfen5m]

Documentarul „Justiție capturată”, realizat de jurnaliștii Recorder Andreea Pocotilă și Mihai Voinea, a strâns deja peste 4.6 milioane de vizualizări.

Citește și:

Arad: Justiție absentă, contrabandă liberă. Și protejată