După zece ani în care nu am fost siguri câți suntem, recensământul a avut loc și acum putem spune că, cel puțin în mare parte, numărul locuitorilor din Arad și celelalte localități aferente județului a fost stabilit. Astfel, rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului Arad de 410 mii persoane (410143 persoane), în scădere cu 20 mii locuitori (20.486 persoane) față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (210 mii, reprezentând 51,4%) și trăiește în mediul urban (221 mii, reprezentând 54,1%). Cât despre situația din municipiu, numărul locuitorilor a scăzut cu 13.996 din 20.486 cât reprezintă scăderea în întregul județ.

„Numărul locuitorilor au scăzut din cel puțin două cauze. Prima ar fi că sunt multe persoane care își desfășoară activitatea sau sunt la studii în altă parte. În cazul acestora trebuie să facem diferența între populația de reședință și cea de domiciliu. O persoană poate avea domiciliul în Arad și reședința în altă parte. Asta ar fi prima cauză, că oamenii sunt plecați mai mult de 12 luni. A doua cauză și care cred că este principala, e o diferență foarte mare la nivelul județului Arad între nașteri și decese”, ne-a explicat Florica Grec, director al Direcției Județene de Statistică.

Mai bătrâni cu un an

Pe lângă faptul că suntem mai puțini, fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat. În prezent, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Arad a crescut la 42,5 ani (față de 41,2 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mare cu 0,1 ani (42,4 ani pe țară). În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul Arad se plasează pe locul 23. Numărul persoanelor vârstnice de 65 ani și peste, care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani, în județul Arad, este 123,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mare decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere cu 2,7.

Sântana și Vladimirescu sunt fruntașe în timp ce Aradul, Zăbraniul și Șiștarovățul merg în jos

Localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt orașul Sântana,  care a ajuns la o populație de 12460 persoane (cu 1032 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Vladimirescu cu o populație rezidentă de 12772 persoane (cu 2062 persoane mai mult decât în 2011). De asemenea, orașul Sântana și comuna Livada au crescut cu 9.0% față de 2011 ajungând la o populație de 12460 locuitori, respectiv 28,8% ajungând la o populație de 3813 locuitori.

Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt municipiul Arad (13996 locuitori, –8,8% față de populația din 2011) și comuna Zăbrani (590 locuitori, –13,9% față de populația din 2011).

Comuna cea mai mică din județ este comuna Șiștarovăț cu numai 340  locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 358 locuitori), fiind considerată cea mai mică și la recensământul din 2011. Cea mai mare comună din județ este comuna Vladimirescu care a crescut față de RPL2011 cu 2062 persoane și care și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte. Orașul Sebiș este orașul cel mai mic din cadrul județului (5410 locuitori față de 5979 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este orașul Sântana cu 12460 locuitori.

Municipiul Arad, reședință a județului în care locuim, are o populație rezidentă de 145078 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 13996 persoane.

Aradul are mai multe femei căsătorite, văduve sau divorțate decât bărbați

Din populația rezidentă a județului, 46,5% persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 93,8 mii bărbați și 96,7 mii femei, fenomen explicat prin faptul că unele căsătorii au loc între femei românce și bărbați de altă naționalitate. Nu au fost niciodată căsătorite 40,4%, din care 86,8 mii bărbați și 79,0 mii femei. Persoanele văduve reprezintă 5,5% din totalul populației rezidente a județului, cu discrepanțe pe sexe: 1,9 % din populația masculina , 8,9% din populația feminina). Persoanele divorțate reprezintă 7,6% din totalul populației rezidente a județului, pe sexe :7,4% din populația masculină, 7,7% din populația feminină.

La un nivel scăzut în ceea ce privește educația

Din nefericire, în cazul educației nu ne clasăm pe primul loc, nici măcar pe aproape nu suntem. Arădenii se pare că se mulțumesc cu puțin iar acest lucru se vede în cifre. Conform declarațiilor făcute chiar de ei în timpul procesului de recenzare, din totalul populației rezidente a județului Arad, 42,7% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 41,6% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 15,7% nivel superior. Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Arad se situează pe locul 12 în ierarhia judeţelor in ordine descrescătoare. Astfel, 46,3% pe nivel mediu, 38,9% pe nivel scăzut și 14,8% pe nivel superior pentru bărbați și 39,2% pe nivel mediu, 44,2% pe nivel scăzut și 16,6% pe nivel superior pentru femei.

Numărul locuitorilor din fiecare localitate, din 2011 până în 2021: