Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) avertizează că începutul noului an școlar ar putea fi pus sub semnul întrebării dacă viitoarea Lege a salarizării nu va răspunde solicitărilor cadrelor didactice. Liderul sindical Simion Hăncescu susține că profesorii sunt nemulțumiți de forma actuală a proiectului și că decizia privind eventuale proteste va fi luată după revenirea acestora în școli, transmite adevarul.ro.

Declarațiile vin în contextul în care premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că respectarea integrală a angajamentelor asumate după greva profesorilor din 2023 ar necesita aproximativ 8 miliarde de lei, în timp ce proiectul actual al Legii salarizării prevede doar 3 miliarde de lei pentru majorările din Educație.

Potrivit lui Simion Hăncescu, profesorii iau în calcul inclusiv neînceperea cursurilor dacă legea nu va garanta o creștere echitabilă a veniturilor pentru întreg personalul din învățământ.

„Aceasta este o măsură pe care o vom lua în calcul, dar decizia finală aparține angajaților, după ce aceștia se vor întoarce în cancelarii. Profesorii sunt foarte indignați și așteaptă un deznodământ. Adică speranța noastră este că Legea salarizării nu va trece sau dacă va trece, să treacă în forma propusă de noi, în care să fie fiecare profesor așezat acolo unde este locul lui, unde se vede și evoluția în carieră, și în care debutantul să plece de la salariul mediu brut pe economie”, a declarat liderul FSLI.

Sindicatele contestă calculele Guvernului

Hăncescu susține că Executivul interpretează eronat angajamentele asumate în 2023 și afirmă că acestea nu au reprezentat simple promisiuni politice, ci obligații asumate prin acte normative.

„În ceea ce privește afirmațiile domnului Bolojan, există două aspecte unde nu este cinstit: în 2023 nu au fost promisiuni, ci acte normative. Este vorba despre Ordonanța de urgență nr. 57, care este încă în vigoare, și mai este vorba despre o declarație politică publicată în Monitorul Oficial de către fostul prim-ministru Nicolae Ciucă (…). Ambele prevăd ca, în legea salarizării, salariul unui debutant să ajungă la nivelul salariului mediu brut pe economie.”

Sindicalistul respinge și estimarea financiară prezentată de premier, afirmând că necesarul real de fonduri este considerabil mai mic.

„Iar în ceea ce privește suma de 8 miliarde de lei invocată de domnul Bolojan, aceasta nu rezistă verificării, deoarece valoarea reală este mai mică; aplicarea măsurilor propuse de noi ar însemna, de fapt, aproximativ 5 miliarde de lei. Acesta este adevărul și acesta este motivul pentru care, inclusiv la întâlnirea de la Cotroceni, am afirmat foarte clar că nu putem accepta o astfel de grilă, în care marea majoritate a profesorilor să rămână cu salariile înghețate timp de cinci ani.”

Avertisment privind lipsa profesorilor

Reprezentanții FSLI atrag atenția că sistemul de învățământ se confruntă deja cu un deficit tot mai mare de cadre didactice, iar lipsa unor salarii atractive va accentua această problemă în următorii ani.

„Pentru că problema de fond este următoarea (…) Învățământul are o mare problemă cu resursa umană. (…) Fără profesori bine pregătiți și motivați, nu poate fi salvat învățământul, pentru că trecem printr-un val de pensionări iar tinerii nu își mai doresc o carieră în acest domeniu.”

Liderul sindical avertizează că discipline precum Fizica, Chimia și, în viitorul apropiat, Matematica riscă să se confrunte cu un deficit sever de profesori.

Mesaj de solidaritate cu angajații din Sănătate

Federațiile sindicale din Educație și-au exprimat sprijinul pentru personalul medical aflat în grevă generală și au cerut retragerea actualului proiect al Legii salarizării.

„Forma extremă a luptei sindicale la care aţi recurs este legitimă, cauza principală fiind iresponsabilitatea Guvernului demis de a implementa, cu tot dinadinsul, proiectul legii salarizării contestat vehement de majoritatea salariaţilor din sectorul bugetar (…) Solicităm, la fel ca şi Federaţia Sanitas, renunţarea la această mizerie de proiect al legii salarizării”, au transmis organizațiile sindicale.

Totodată, acestea critică modul în care a fost elaborat proiectul legislativ.

„O lege a salarizării nu se face din pix, modificând în mod artificial coeficienţii de ierarhizare şi tăind haotic sporuri, pentru încadrarea în bugetul alocat! (…) O lege a salarizării «serioasă», în care fiecare salariat să-şi găsească locul meritat în grila de salarizare, trebuie făcută după instalarea unui Guvern legitim şi obligatoriu împreună cu partenerii de dialog social.”

Bolojan: Există nemulțumiri justificate, dar nu sunt bani suficienți

Premierul interimar Ilie Bolojan a recunoscut că profesorii au motive să fie nemulțumiți, însă a susținut că bugetul nu permite onorarea integrală a angajamentelor asumate în urmă cu trei ani.

„În învățământ, unde, pe bună dreptate, sunt niște nemulțumiri, dar legate de așteptările pe care le au din 2023. (…) Ceea ce, dacă am traduce astăzi în cifre, ar însemna că (…) ar fi nevoie nu de 3 miliarde (…) ci de 8 miliarde. Or nu există acești bani.”

Șeful Executivului a subliniat și importanța adoptării rapide a noii Legi a salarizării, argumentând că aceasta reprezintă un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Această lege nu este perfectă, pentru că nu mulțumește toate categoriile de bugetari. Cu cât se adoptă mai repede, cu atât este mai bine. Dacă nu adoptăm și nu avem legea publicată până la 1 august, în primul rând pierdem cele 770 de milioane de euro pe care le-am luat în calcul când am format bugetul. Deci ar fi bine să nu pierdem acești bani”, a transmis Ilie Bolojan.

Citește și:

Stare de alertă energetică în România! Guvernul avertizează că oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă ar reduce producția națională cu 20%