Dacă nu am număra și angajații Primăriei prezenți în sala Ferdinand, am spune că aproape nimeni nu s-a înghesuit să participe la dezbaterea publică a Bugetului General de Venituri și Cheltuieli al Aradului, luni după-masă. Doar cinci persoane au luat cuvântul, trei dintre acestea fiind reprezentante ale unor partide politice locale, iar propunerile aduse au fost oarecum „de formă”.

Cei mai mulți bani se duc către transport și evenimentele culturale. „Sănătatea” e, din nou, codașă

Totalul sumei la care se ridică bugetul pe anul acesta este de 615.733.000 lei (adică mai puțin cu 38.658.000 lei decât în 2019), iar majoritatea banilor se vor duce pe cheltuieli (mai mult de trei sferturi). Primarul Călin Bibarț a afirmat că schimbarea legislativă de acum doi ani afectează în continuare bugetul, întrucât cota care revine municipalității din impozitul pe venit este, în continuare, mai mică decât ar fi trebuit să fie.

Dintre cheltuielile orașului, cele care înregistrează cel mai mare procent sunt domeniile „Transporturi” și „Cultură, recreere și culte” (unde majoritatea banilor vor fi direcționați către instituțiile culturale, 22.243.000 lei și către diferite programe culturale, 11.137.000 lei). Pe partea cealaltă a balanței stă capitolul „Sănătate” care are și în acest an un procent foarte mic alocat din bugetul local, anume doar 2%. Aici sunt incluse proiecte care au fost incluse și în bugetele din anii anteriori, dar care, din diferite motive, încă nu au început. Amintim, de exemplu, reabilitarea secției de ORL a Spitalului Județean (care are alocată suma de 500.000 lei din bugetul local), a cărei fațadă este într-o avansată stare de degradare. Despre acest proiect, Claudia Grozavu, șef serviciu Buget, ne-a explicat că stagnează din cauza neînscrierii la licitație a niciunei firme.

Capitolul infrastructură conține, în mare parte, proiecte care sunt deja începute și se ridică la suma totală de 13.4871.000 lei. Din această sumă, cei mai mulți bani, 51.766.000 lei, sunt alocați pentru întreținerea spațiilor verzi, 25.134.000 lei sunt alocați pentru străzile municipiului, 9.200.000 lei pentru iluminatul public, 10.500.000 lei pentru salubrizarea stradală, 7.818.000 lei pentru canalizare, iar 30.453.000 lei sunt destinați pentru diferite alte cheltuieli precum deszăpeziri, deratizare, fântâni arteziene, adăpostul pentru câini fără stăpân, toalete ecologice etc.

Niciun proiect nou?

Dintre proiectele care vor „toca” din banii orașului amintim cele de reabilitare a Colegiului Economic, a Colegiului Elena Ghiba Birta, reabilitarea Teatrului Clasic, mărirea capacității peluzelor Stadionului UTA, blocul de locuințe de pe Tarafului, reabilitarea termică a blocurilor (etapa 1, bugetată deja de 3 ani, care încă nu a început), reparațiile capitale ale podului Decebal, modernizarea iluminatului public cu LED și Regenerarea urbană.

Trebuie subliniat că la o privire mai atentă asupra Bugetului Aradului pe 2020, nu ne captează atenția niciun proiect nou, ci toate (cel puțin deocamdată) sunt continuări ale celor începute sau anunțate în anii anteriori.

Singurul proiect ambițios care captează atenția este „Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședințe de județ”, un proiect din fonduri europene nerambursabile care se va derula până în 2023, dar care a fost deja anunțat anul trecut, încă din mandatul lui Gheorghe Falcă, și care are în vedere modernizarea sistemului de transport public cu tramvaiul, pe traseul str.Pădurii, între str. Abatorului și Condurașilor (pentru care se alocă în bugetul pe 2020 suma de 43.000.000 lei) și amenajarea traseului de transport public de călători cu autobuzul, care să facă legătura dintre zona UTA și strada Ștefan cel Mare, inclusiv cu un nou pod peste Mureș (care are alocat pentru anul 2020 suma de 6.500.000 lei).

Propunerile aduse de arădenii: digitalizarea site-ului Primăriei, rezilierea contractului cu DD Chim, contoare inteligente la blocuri și calculatoarele Poliției Locale – trimise în școli

După cum spuneam, la dezbaterea publică s-a resimțit o lipsă de interes a arădenilor asupra acestui subiect. Totuși, cinci persoane au luat cuvântul, pentru a oferi anumite sugestii. Primul care a luat cuvântul a fost Silviu Dascăl de la Alianța Națională a Țărăniștilor, acesta sugerând că banii alocați pentru anumite evenimente culturale (de exemplu, Festivalul Romano Cartaginesc, pe care îl consideră fără nicio reală legătură cu orașul nostru, sau Zilele Administrației Arădene, pe care îl consideră în fapt inutil) să fie redirecționați către o mai bună digitalizare a site-ului Primăriei și o indexare mai eficientă a documentelor aflate pe acesta, pentru a da astfel posibilitatea oamenilor să găsească și să verifice mai ușor diferite informații. De asemenea, a propus implementarea unui program de sterilizare a animalelor fără stăpân, în schimbul investirii unei sume considerabile de bani în Adăpostul de Animale care are o capacitate de a găzdui doar 400 de animale. Mai mult, a atras atenția asupra firmei de dezinsecție care are, în continuare, contract din banii bugetului local, DD Chim Deva, dar care se află la această oră implicată în scandalul de la Liceul German, iar ancheta nu a fost încă încheiată.

Dorina Lupșe de la Uniunea Locală a Asociațiilor Locative a subliniat importanța investirii în contoare inteligente de citire a apei de la distanță și contoare care să măsoare temperatura agentului termic, la Asociațiile de Locatari. Și aceasta a opinat că banii ar putea fi luați din suma alocată anumitor evenimente culturale organizate în oraș, sfătuindu-i în final pe reprezentanții Primăriei Arad să studieze, drept comparație, bugetul pe 2020 întocmit de Primăria Oradea.

Un tânăr care s-a prezentat ca fiind „un simplu cetățean al orașului” a dorit să sublinieze și el importanța pe care o are digitalizarea eficientă a site-ului Primăriei, iar apoi și-a îndreptat atenția asupra capitolului „deszăpezire”, menționând că și-ar dori ca banii aceștia să fie cheltuiți mai eficient, întrucât strada pe care locuiește acesta, în Vlaicu, nu a fost deszăpezită aproape niciodată în ultimii 30 de ani. De asemenea, acesta e de părere că laptopurile și calculatoarele achiziționate pentru Poliția Locală sunt mult prea scumpe (4000 lei, respectiv 7000 lei/bucată), recomandarea lui fiind ca acestea să fie trimise mai bine la școlile arădene, unde chiar este nevoie de ele, iar cele vechi din instituțiile de învățământ să fie duse Poliției Locale.

Deși doar cei trei au fost înscriși propriu-zis pe listă pentru a lua cuvântul, Claudia Macra, administratorul public al Municipiului Arad, le-a oferit cuvântul și la doi consilieri locali municipali din partea PSD, pe motivul că dezbaterea a ținut mai puțin decât se așteptase. Aceștia au avut o intervenție extrem de scurtă, Gheorghe Săplăcan sugerând ca 300.000 lei să fie redirecționați de la alte culte către Biserica Martirilor, iar Gheorghe Furău și-a exprimat regretul că și în acest an îi este alocată o sumă atât de infimă Sănătății.

Bugetul Aradului se află, în continuare, la transparență, Claudia Macra sugerând arădenilor că ar fi indicat să trimită orice punct de vedere până miercuri, 22 ianuarie, dacă doresc ca opiniile să fie notate în raportul final. Proiectul Bugetului General de Venituri și Cheltuieli, împreună cu cel al Excedentului Bugetar urmează apoi să fie aprobat de consilierii locali municipali în ședința care va fi organizată la finalul acestei luni.